sâmbătă, 21 ianuarie 2017

Cum să previi disfuncțiile renale cu ajutorul bioelementelor

Omul este cea mai performantă uzină vie din univers! Atâtea mecanisme sunt puse în mișcare de la naștere până la moarte acționând simultan pentru realizarea unor funcții și rezultate multiple: hrănire, producerea de energie, mișcarea, autoservirea, eliminarea substanțelor chimice și nocive, creația și procreația, gândirea, iubirea, încât niciunde nu se realizează atâtea procese concomitent.
Mă mândresc că în ființa mea se contopesc mii de aspecte elucidate de știință și milioane de mistere, iar în același timp sunt unicat!
Ne place să vorbim despre toate funcțiile din organismul uman, mai puțin de cea care asigură eliminarea substanțelor chimice fiindcă ni se pare jenant...
Dacă rinichii reprezintă sediul care asigură colectarea reziduurilor din organism în scopul evacuării acestora,  căile urinare alcătuiesc sistemul nostru de canalizare.

Despre infecțiile urinare fără pudoare

Trebuie să ne iubim organismul și să fim atenți la toate nevoile sale, pentru că el ne întreține viața. Dacă îl vom lăsa în ruină, ne vom obliga „sufletul” să trăiască într-o dărâmătură și să suporte consecințele.
Urinarea reprezintă o nevoie stringentă a omului, de aceea după ce și-o rezolvă, el este mult mai fericit!
Dincolo de glumele care se fac între apropiați pe acestă temă, să avem în vedere păstrarea intactă a sistemului nostru de canalizarea fiindcă retenția urinară ucide, urinarea frecventă ne pune în situații neplăcute, infecțiile urinare ne taie pofta de viață, iar dependența de dializă este cumplită!
Vestea cea mai bună este că există tratamente naturiste care previn înfundarea sistemului de drenaj uman sau inflamarea acestuia păstrând „conductele” în stare intactă.
Să previi sau să tratezi infecții urinare cu tratamente naturiste este o binecuvântare! Mulți oameni ar merge la capătul lumii să scape de:
-arsuri groaznice simțite la urinare
-senzația frecventă de a merge la toaletă, mai ales când sunt în trafic și se află în mijlocul unui blocaj rutier, situația fiind fără ieșire
-să facă potecă la baie, iar alarma să fie falsă
-dureri cumplite
-febră, greață, frisoane
-inconsistență urinară, iar cei din jur să se întrebe ce miroase atât de urât
-aspectul  propriei urine care să-i sperie și să-i îngrețoșeje în același timp: tulbure, închisă la culoare, cu sânge, miros pestilențial.
Toate aceste inconveniente pot fi eradicate cu ajutorul PACHETULUI TRATAMENT LEJER INFECTII URINARE 1 NO CIST intensive + 1 NO CIST prevent care costă numai 160 de roni.
Infecțiile urinare netratate produc efecte letale galopante: mai întâi abcese renale și infecții generalizate, până la insuficineță renală și compromiterea definitivă a funcționării rinichilor.
În capsulele vegetale obținute din afin american, mesteacăn alb și L-cisteina stă sănătatea tractului urinar al femeilor și bărbaților, iar descoperirea epocală vine să ne îmbunătățească enorm calitatea vieții.

Igiena intimă cu produse adecvate

Deseori greșim neacordând atenția corespunzătoare părților corpului nostru care nu se văd. La fel ca în societate, cel din spatele scenei are misiunea cea mai grea.
Evident că igiena este la ea acasă în societatea contemporană, dar contează produsele pe care le folosim pentru realizarea acesteia, știută fiind importanța tandemului igiena intimă și infecțiile urinare.
Săpunul pentru față, mâini se impune să fie diferit de cel intim!
Fiind ultrasensibile, zonele intime au nevoie de efecte calmante și hidratante, de substanțe care asigură protecția și previn infecțiile de orice fel, mențin echilibrul florei bacteriene și pH-ul fiziologic vaginal.
Săpunul intim prezentat mai sus este realizat din extracte de plante medicinale și blochează pătrunderea bacteriilor, virușilor sau ciupercilor în zonele sensibile ale corpului nostru.
El își lasă străjerii bine instruiți la poarta principală a organismului nostru, iar intrușii vor fi uciși fără menajamente.

Concluzii

Omul este singura uzină vie din univers cu mecanisme complexe și fine care funcționează simultan. Bioelementele susțin funcționarea perfectă a corpului omenesc, iar folosirea acestora garantează o viață lungă, o sănătate de fier, un trai lipsit de griji!
Să investim în sănătatea noastră, în mod special în sistemul natural de canalizare!


vineri, 20 ianuarie 2017

Pădureanca sau ambițiile care ne distrug

Nu am înțeles mult timp Pădureanca. Să iubești până la sânge sau până la lacrimi, să te doară sufletul când nu-l vezi pe cel drag sau se află în brațele altuia și să nu poți face nimic înțeleg. Oricui i s-au întâmplat toate acestea. A iubit, a suferit, s-a vindecat. De cele mai multe ori nici nu a putut să mărturisească acelui pentru care și-ar fi dat viața, ci a plâns doar pe umărul unui prieten de încredere, al fratelui sau al sorei. Era așa de multă nepotrivire, o iubire ciudată, vinovată, atipică, încât a trebuit să fie condamnată la tăcere..
Este lezant când prietenul căruia te spovedești, deși a jurat că nu va spune nimic nimănui, face publică drama ta. Chiar și persoana care crede că nu a fost iubită de nimeni, niciodată se-ntâmplă să fie adorată în tăcere.
Mi s-a întâmplat să mi se spună cât de mult am însemnat pentru cineva după zeci de ani. Au fost oameni care nu mi-au spus, dar mi-au demonstrat prin fapte.
Ceea ce nu pot să înțeleg este să iubești cu ambiție, ambiția de a te autodistruge și de a-l distruge pe celălalt.
Este cumplit ca doi oameni care se iubesc până la renunțarea la propria persoană și sunt disponibile să nu rămână împreună din orgoliu, iar când vor ei, să se opună familiile și, în sfârșit când părinții au înțeles că nu-i pot despărți, să nu mai dorească ei să-și trăiască iubirea!
Mereu o piedică în calea iubirii mântuitoare de suferință, de cele mai multe ori cauza rupturii definitive fiind o neînțelegere copilărească.
Iorgovan iubește pătimaș:„Iorgovan îşi muşca buzele şi se uita împregiurul său: ar fi voit să rumpă, să frângă, să spargă; nu cuteza să se uite drept la ea; i se închideau ochii când o vedea, căci simţea că îndată ce o vede, îi vine s-o apuce şi s-o strângă în braţe, încât să-i piară pofta de a mai plânge.”
Dragostea care clocotește este însă înghețată de frică și de orgoliu. Îi este frică să se lase iubit de Simina, să se angajeze sentimental și îi este rușine să recunoască faptul că ea înseamnă totul pentru el și din cauza aceasta își bate joc cu dezinvoltură de viață aruncându-se în brațele morții...
Același zbucium sufletesc o cuprinde și pe frumoasa Pădureancă: „Simina rămase cu ochii pierduţi într-ai lui, cuprinsă de fiori la vederea focului ce ardea în ei, îşi strânse umerii şi se dete puţin înapoi: simţea că vine ce vine, c-o îneacă, c-o năbuşeşte plânsul.”
Citesc cartea, nu mă satur de vizionat filmul și îmi pare rău că orgoliile au distrus o iubire ce putea fi perfectă. 
De multe ori, doi oameni ce au fost sortiți unul pentru celălalt de la naștere întorc spatele iubirii și fericirii.
Poate fi ceva mai dureros decât asta???

joi, 19 ianuarie 2017

Dwyn, my Valentin magazin

Un val fierbinte de iubire se îndreaptă în orice moment spre noi direct dinspre Dwyn Shop. El cuprinde întreaga țară, dezgheață inimi, calmează spirite, însuflețește cumpărător, vânzător și primitor. Produsele oferite aici se deplasează cu viteza luminii către cel drag și deschide larg ușa sufletului său. Dăruiești și stai la ospățul spiritual alături de cel apropiat, apoi îți vine o poftă nebună să devii perfect pentru el și pentru cei din jur și nu te mai poți opri din comandat...
Cum ai intrat în magazinul virtual, ești primit regește. După ce ai ales, ești informat pas cu pas despre călătoria darului tău către cel iubit. Dwyn Shop trasează harta generozității pentru noi. Complici ai surprizelor noastre, ei ne anunță prin e-mail și prin telefon că darul a pornit la drum, ca dovadă a iubirii, în căutarea beneficiarului.
Un suflet sclipitor trebuie să locuiască într-un corp perfect, de aceea produsele de îngrijire personală
demonstrează că ne pasă de cei apropiați și că le considerăm corpurile catedrale ale iubirii. Adesea, copiilor li se adresează o întrebare stupidă:„Pe cine iubești mai mult, pe mama sau pe tata?” Ideal ar fi să nu repetăm eroarea cerând cuiva să spună ce-i place mai mult la cel pe care-l iubește!
Când iubești pe cineva, îi prețuiești și câinele de companie, de aceea părul, buzele, tenul, ochii, mâinile, picioarele, pielea, dinții, unghiile, fiecare bucățică a corpului acelei persoane reprezintă o comoară!
Fiindcă iubești total, în mod cert că nu te vei opri la o comandă, ci vei recidiva, dar alege să începi cu ceea ce este mai important.

Îngrijire dentară 

 

Sub floarea catifelată a buzelor răsar perlele strălucitoare ale danturii. Zâmbetul înseninează fața celui care-l etalează și cucerește inimile celor din jur. Printr-un surâs, obligatoriu sincer și curat (la propriu și la figurat), poți deveni celebru, dobândi un loc de muncă mai bun și chiar cuceri lumea.
Toți cei care doriți să programați zâmbetele nenumărate ale celor iubiți, comandați Dușul bucal Panasonic EW-DJ10A503!
Minunea care pecetluiește sentimentele alese dintre noi poate fi luată în călătorie și curăță placa dentară și în locurile inaccesibile. Dincolo de cultivarea frumuseții, dușul bucal asigură confortul celor care-l folosesc fiindcă înlătură resturile de mâncare, previne infecțiile, alungă durerile, menține zâmbetul impecabil. Masajul gingival cotidian, cu jet de apă curată previne gingivita, parodontoza și pierderea dinților.
Îți dorești să-l săruți pe cel care utilizează dușul bucal datorită prospețimei respirației sale!
Termenul de garanție al produsului este 24 de luni, iar al dragostei: toată viața!


miercuri, 18 ianuarie 2017

Pe platforma iubirii, competiția decisivă a iubirii

„Dacă dragoste nu e...nimic nu e!” Toate actele omenirii au la bază iubirea sau forma degenerată a acesteia: ura. Ne dorim o profesie fiindcă iubim să ajutăm oamenii și vrem să le oferim satisfacții morale părinților și celor care ne-au învățat. Scriem pentru a îndrepta săgețile înmuiate în substanța dragostei curate către inimile cititorilor.
Din iubire față de consumatori, vânzătorii le pun la dispoziție cele mai bune produse și știindu-ne „vrăjitori ai cuvintelor” sponsorii lansează campanii pe BlogAwards.
Urmează apoi clipa de glorie a unora și înfrângerea dureroasă a altora, dar tot din iubire, marii învinși își șterg lacrimile și au puterea să-i felicite pe câștigători.
Ne dăm like-uri, comentăm frumos articolele colegilor, încurajăm, aplaudăm, ajutăm. Când sosesc premiile ne bucurăm împreună cu cei dragi și le împărțim cu ei sau pentru noi nu păstrăm decât zâmbetele lor fericite.
De când particip la campanii, cupa fericirii dă pe dinafară. Toată mulțumirea din suflet se revarsă asupra semenilor.

Blog My Valentine 2017, o competiție a iubirii

Haideți să experimentăm iubirea aliniindu-ne la startul competiției care se va încheia pe 14 februarie 2017! Cela 10 concursuri reprezintă oportunități de a câștiga premii pentru cei dragi. Vă mărturisesc că nu concurez exclusiv pentru mine și tocmai de aceea sunt sigură că voi câștiga ceva! Mă lupt pentru a fi o „fabrică de bucurie” pentru familia mea, pentru prieteni, în special pentru nepoțelul meu care mă divinizează și „mă închiriază” la joacă zile întregi. Îmi place când mă confiscă pur și simplu, mă ia pe sus de la treburi și jucăm împreună fotbal...
Iată care sunt etapele participării la concurs:
1) se face un cont al iubirii pe platforma BLOGAWARDS
2) se semnează pactul iubirii, adică bloggerul participant scrie un articol de cel puțin 100 de cuvinte în care promovează competiția. Ar fi egoist din partea noastră să nu le spunem și celorlalți că pot câștiga multe premii, prieteni noi și pot oferi dovezi ale iubirii lor celor dragi
3) se promovează articolul pe rețelele de socializare. Fiți răspândaci ai iubirii, ai veștilor bune, nu ai bârfelor!
4) participați la cât mai multe competiții, fiindcă primii 10 dintre cei mai iubăreți și iubibili bloggeri vor primi alte premii tentante, în afara celor din campanii
5) fiți recunoscători și când câștigați, dar și când pierdeți!
BLOGAWARDS, te iubim! Marius Călugăru, mulțumim pentru organizarea competițiilor și pentru grija pe care ne-o porți!

marți, 17 ianuarie 2017

Curcumin, leacul natural împotriva durerilor și îmbătrânirii

Au trecut zilele în care li se vindea oamenilor arsenic sau mercur ca leac împotriva îmbătrânirii, iar ei își îndeplineau visul murind de tineri. Vorba aceea: te tratezi de una și mori de alta!
Omul este atât de mult prețuit, încât triumful unui produs pe piață  este realizat în urma cercetărilor științifice riguroase și a studiilor temeinice.
Iar dacă în istoria biblică: „A căzut, a căzut Babilonul!” consfințea prăbușirea răului comasat din lume, în zilele noastre: www.curcumin95.ro înseamnă începutul unei ere fără bătrânețe și fără dureri.
Curcuminul ne mântuiește de cele două îngrijorări care macină mintea omenească: durerile și pierderea irevocabilă a tinereții.

Substanța minune extrasă din planta sfântă

Cultivată de aproape 2000 de ani în India, Curcuma sau Turmericul este considerată o plantă sfântă. Nu putea fi tratată altfel, când ea este în același timp condiment, colorant natural și medicament.
Efectele sale benefice sunt multiple: antialergice, antivirale, antibacteriene, realizând detoxifierea și calmând durerile. S-a constatat că populațiile care consumă constant planta au un optimism debordant și nu suferă de depresie.
Cele peste 10 000 de studii medicale au demonstrat cu dovezi că subtanța fermecată combate bolile cronice ale secolului. Studiile medicale au subliniat capacitatea substanței miraculoase de a vindeca bolile cardivasculare, cancerul și Alzheimerul sau Parkinsonul. Au urmat bolile de piele și cele ale plămânilor sau ficatului.
Vindecarea sau ameliorarea era generată de un produs natural, nu de intervenții chimice mutilante sau chirurgicale. Am cunoscut cazuri în care oamenii disperați de amenințarea morții au făcut cure cu pământ, au înghițit petrol cu lingurița, au mâncat saci de leurdă și zeci de kilograme de tătăneasă și fiindcă a lipsit documentarea au orbit (de la tătăneasă) sau și-au îmbolnăvit stomacul!

Extract95 Curcumin&BioPerine și nu praf de cretă sau cărămidă

 Pentru ca nimeni să nu se îmbogățească de pe urma suferinței celorlalți este necesar ca produsele să fie cumpărate de la surse avizate și după o temeinică documentare. O substanță așa de folositoare, având capacitate de vindecare-ameliorare complexă se absoarbe greu de către organism, de aceea este necesară formula ideală.
Cel mai bun și recomandat produs de pe piață este cel prezentat în titlu fiindcă:
1) are conținut optim de Curcumin
2) se află în combinație cu Piperina asigurându-se astfel absorbția 100% a substanței vindecătoare în corp
3) vegetarienii o pot consuma cu încredere, toate substanțele fiind extrase din plante (culturi organice)
4)  toate ingredientele sunt precizate pe etichetă
5) calitatea produsului este garantată de U.E, de studiile medicale, de către consumatori

Boli articulații, guta de domeniul trecutului

Nu credeam că un produs poate lupta cinstit și învinge decisiv bolile articulațiilor și guta.
Guta scurtează viața cu 3-10 ani și o împovărează cu dureri puternice și aspect fizic deplorabil. Ești tentat să-ți acoperi ochii cu mâinile la vederea picioarelor umflate și roșii.
Crizele de gută determină bolnavul să țipe ca din gură de șarpe fiindcă suferința nu-i dă pace.
Netratate, bolile articulațiilor duc mai întâi la deformarea lor, apoi la anchilozare. Calitatea vieții este diminuată până la anulare. Să stai nemișcat în pat, iar durerile să îți pună răbdarea la încercare este cumplit.
Medicamentele luate cu pumnul nu mai combat durerea fiindcă organismul s-a obișnuit cu ele, ba mai mult cauzează ulcere și anemie.
Ca să nu te mai tratezi de una și să mori de alta, poți comanda aici produsul care alungă durerile și bătrânețea, sporește calitatea vieții, previne și combate bolile secolului!



luni, 16 ianuarie 2017

Inteligența malefică ruinează

Inteligența este unul dintre darurile primite la naștere și care se poate șlefui până către perfecțiune, dacă este pusă în valoare în mod constructiv.
Cu ajutorul ei ne facem viața mai plăcută, găsim soluții de ușurare a muncii semenilor, avem revelația modului în care trebuie să acționăm pentru a-i scăpa pe cei aflați în pericol, aducem pacea acolo unde este mare nevoie de ea, împiedicăm nenorociri iminente. Inteligența constructivă este inspirată și ajutată de Dumnezeu.
Eminescu spunea că: „Între caracter şi inteligenţă n-ar trebui să existe alegere...”
Orice om posedă un gram de inteligență, dar omul deplin combină inteligența cu caracterul, cu acele roade spirituale dulci: bunătatea, mila, empatia, generozitatea, modestia, hărnicia... 
Inteligența malefică, agresivă, ruinează atât pe posesorul ei, cât și pe cei din jur. Inteligența pusă în slujba răului se caracterizează printr-o creativitate ieșită din comun, astfel că nuanțele ei sunt nenumărate: intrigi, comploturi, înșelăciuni, manipulare, dezbinarea familiilor și distrugerea prieteniilor vechi.
Este preferabil un om de caracter, cu un nivel scăzut de inteligență unuia sclipitor, dar care-și folosește desteptăciunea pentru a se autodistruge și a-i distruge pe ceilalți.
Inteligența malefică luptă din răsputeri pentru înfăptuirea gândurilor otrăvite care încolțesc în minte.
Posesorul inteligenței malefice nu este pierdut definitiv, ci se poate salva cu multă voință și cu apriga luptă dusă cu el însuși.
 

duminică, 15 ianuarie 2017

Din înțelepciunea eminesciană


Egalitate nu există decât în matematică” afirma cu multă înțelepciune Eminescu. În democrație se predică acest principiu, deși știm cu toții foarte bine că reprezintă o  utopie.
Nici copiii nu sunt egali între ei, din moment ce unii sunt duși și luați de la școală de șoferul personal, au cele mai scumpe jucării și petrec vacanțe în străinătate, iar alții se bucură când văd o bucată de pâine.
Din păcate, chiar și notarea celor bogați sau cu părinți influenți se face mai cu milă. El, copilul de familie bună, cu părinți avuți, învață de mic să-l disprețuiască pe cel lipsit și să-și apere privilegiile. 
Dacă moda etichetei la vedere a apus, se poate spune tare prețul și marca hăinuțelor, în timp ce se aruncă priviri dușmănoase asupra îmbrăcămintei simple, dar curate a copilului cu probleme financiare.
Bine ar fi dacă el, copilul răsfățat de soartă, ar înceta să mai disprețuiască pe cel care se confruntă cu lipsuri.
Cel sărac face el însuși bilanțuri și se simte copleșit când remarcă diferențele dintre el și ceilalți, nu este nevoie să mai fie rănit de replici răutăcioase!
„Ei, lasă, că la biserică nu se fac diferențe din acestea”, veți spune. Fals! Este adevărat că după ce mor oamenii nu iau cu ei decât hainele cu care se îmbracă și sicriul, dar slujbele celor bogați, celor sus-puși se fac cu mult interes, cu înflorituri, pe măsura contribuțiilor generoase.
Un preot mi-a povestit cândva cum a fost obligat să facă slujbă pentru un sinucigaș bogat și să-i dea cel mai bun loc din cimitir, deși normele religioase interzic asta.
Aveam un bunic care spunea că și clopotele bat diferit. De pildă, când moare un bogat, zgomotul lor este: „Bani la Bancă, Bani la Bancă”, iar când moare săracul se aude: „Tererem Rențea, a murit Zdrențea!”
Până și legile se nuanțează sau reinterpretează în funcție de contul din bancă și de hramul pe care-l poartă cel care vine-n fața justiției.
Când eram copil, principiul egalității depline între oameni mă entuziasma. Acum sunt ferm convinsă că anumiți semeni nu merită să fie egali cu ceilalți fiindcă le este lene să și trăiască.
Avem dreptul să fim egali toți cei care trudim, învățam, muncim, fără să așteptăm să ne pice bani sau ajutoare din cer. Merită egalitate deplină cei care nu comit fapte antisociale, ci își clădesc singuri și în mod cinstit un trai mai bun!

sâmbătă, 14 ianuarie 2017

Virtuțiile magice ale panourilor radiante cu infraroșu

Stăm de vorbă cu primarul general al urbei X pentru a urmări modul în care în primul său an de mandat a reușit să soluționeze problemele celor aproape 2 milioane de locuitori în slujba cărora se află.
Reporterul: Sunteți acuzat că ați desființat Sanatoriul pentru Boli Respiratorii. Cine se face vinovat de această decizie și de punerea ei în practică?
Primarul Genaral al Urbei X: Panourile de încălzire cu infraroșu.
Reporterul: Domnule, am vorbit cu mulți primari până acum, dar dumneavoastră sunteți un caz atipic. S-au întors bolnavii din sanatoriu acasă și-mi spuneți că sunt vinovate niște panouri???
Primarul General: Și eu am fost reporter, unul obiectiv și bun. Am răbdare să ascult următoarea întrebare, prin urmare vă invit să fiți răbdător și cu răspunsurile mele!
Reporterul (indignat): Este posibil să desființați Casele de Copii, iar aceștia să se-ntoarcă în famile, în timp ce salariile au crescut în orașul nostru???Cine a decis integrarea copiilor cu probleme în familiile lor?
Primarul General (liniștit):Panourile radiante cu infraroșu!
Reporterul: Dar de golirea depozitelor de lemne și de falimentarea celor care vând centrale pe gaz ce spuneți? Mă tem că sunteți implicat direct în aceste afaceri dubioase, domnule primar.
Primarul General: Domnul meu, nu-mi pot asuma meritele panourilor radiante cu infraroșu. Sunt un primar corect, iar noul sistem de încălzire se dovedește vinovatul fără vină!
Reporterul: Ați dărâmat tot ce nu s-a mai construit de la comunism încoace în țara asta și vă bateți joc de alegători! Ce răspuns impertinent și monoton oferiți: panourile de încălzire cu infraroșu. Mă întreb dacă mai aveți și alte expresii în vocabular. Dar pompierii de ce nu mai au de lucru? Cum vă explicați că au dispărut incendiile?
Primarul General: Ați intuit deja răspunsul: panourile de încălzire cu infraroșu!
Reporterul (nervos): Să nu-mi spuneți că panourile de încălzire conduc orașul?
Primrul General: Nu numai orașul nostru, ci lumea, domnule! Vă dau și temă pentru acasă. Documentați-vă și aflați de ce:
1) Bolile respiratorii dispar când spitalele sunt încălzite cu panouri cu infraroșu
2) Familiile nevoiașe își permit să aibă locuințe încălzite chiar și în cele mai geroase ierni și își iau copiii acasă de la centrele speciale
3) Incendiile dispar
4) Panourile radiante sunt preferate celorlalte surse de încălzire
5) Orașul prosperă când utilizarea panourilor radiante cu infraroșu se generalizează!

vineri, 13 ianuarie 2017

Loialitatea impusă nu este loialitate

Loialitatea este răspunsul firesc pe care-l dăm semenului nostru ca urmare a confirmării încrederii pe care o avem în el. Ea se construiește treptat între oameni, iar când este impusă în mod brutal se dovedește un fals colosal.
Loialitatea ne determină să-i luăm apărarea în fața celorlalți celui care ne-a cucerit inima chiar și când nu este de față. Sinonimă cu credincioșia, ea merge până-n pânzele albe, iar dacă este bine fundamentată de ambele părți, dincolo de moarte! Ce înseamnă să fie bifundamentată? Nu neapărat să fie reciprocă, ci obiectul loialității mele să nu-și bată joc de ea, ci să facă totul ca să întrețină flacăra vie a acesteia căci pe cât se obține de greu, pe atât se pierde de repede.
Oportuniștii nu pot dispune de această calitate fiindcă ei nu sunt statornici. Asemenea unor animale de pradă  vânează permanent beneficii, de aceea schimbă foarte des locurile unde poposesc sau se ascund și compania oamenilor pe care-i măgulesc. Ei sunt șobolanii care părăsesc nava gata să se scufunde și se îmbarcă la repezeală pe prima punte de salvare apărută în cale.
Cea mai cinstită formă de loialitate este cea între oameni egali ca funcții și statut pentru că vin în acest parteneriat al încrederii cu aceleași resurse.
Loialitatea este o calitate nobilă fiindcă nu se adaptează conjuncturii. Chiar dacă șeful care m-a cucerit prin felul său de a fi nu mai deține puterea, îi sunt credincios fiindcă a reușit să obțină acest lucru de la mine, subalternul său, prin generozitate, imparțialitate, omenie! Nici fidelitatea în căsnicie, nici loialitatea față de superior nu pot fi impuse. Poți să ameninți sau să pedepșești pe cineva, iar pe moment ai certitidinea că deții controlul, în realitate, asupritul este doar în așteptare...
Să impui loialitatea, iubirea, fidelitatea dovedește lipsă de înțelepciune! Aceste valori se obțin prin lupta subtilă de la suflet la suflet, de la inimă la inimă...

Frumusețe fizică sau bunătate?

Frumusețea fizică orbește de cele mai multe ori rațiunea, acesta fiind cauza celor mai multe drame omenești.
De dragul unei ființe răpitoare consideri că poți să te sacrifici toanelor ei, să-i suporți cu stoicism răutatea, doar ca să o ai alături, hrană nesănătoasă a vanității, să fii în centru atenției datorită ei!
Nimic mai fals decât această idee. Cel care-mi este alături nu-mi trasferă meritele lui, ci evoluez pe cont propriu pe scena socială. „Sunt ceea ce sunt și îmi aparțin”, după cum voi da socoteală pentru greșelile mele, de aceea nu este necesar ca semenii mei să-mi contabilizeze erorile, păcatele și eșecurile. Dacă ei doresc să se încarce cu asta, nu mă simt vinovată că au ales să-și risipească timpul vital.
Bunătatea sufletească este o valoare de durată. Mizând pe ea, ești sigur că ai un partener de nădejde, că vei avea liniște în casă, în plus, cel care are un suflet frumos va străluci datorită acestuia, chiar dacă nu arată într-un mare fel.
Cea mai mare păcăleală a vieții este să te însori cu o zână cu inimă de vrăjitoare, iar după ceva timp, când își pierde farmecul să constați că te-ai căsătorit de bunăvoie cu Muma-Pădurii...
Degeaba buzele sunt umede, fragede și catifelate, dacă rostesc cuvinte otrăvite! În zadar iubim cei mai frumoși ochi din lume, dacă ne mint și sunt alunecoși.
Frumusețea exterioară reprezintă un ambalaj care se deteriorează în timp, pe care viața îl înlătură pentru a te bucura de ceea ce ascunde-n profunzime.
Frumusețe fizică sau bunătate, liniște sau zbucium, o relație sănătoasă sau o atmosferă toxică în familie, iată alegerile pe care ar trebui să le cumpănim cu atenție înainte de a decide!



joi, 12 ianuarie 2017

Geograful iubirii și al omeniei...




Geografia iubirii și a omeniei s-a închis dureros. Ecoul copertelor grele care pecetluiesc un conținut de excepție va rămâne mult timp în memoria noastră…
Să cunoști un mare om, să ai privilegiul să-l asculți și să-i strângi mâna este o binecuvântare! Să-ți fie profesor, coleg, tată, soț sau vecin este divin!
Domnul profesor, Manițiu Nicolae, a călătorit prin munții cunoașterii, a cucerit cele mai mărețe piscuri, a format călători care să se orienteze în viață și a predate ștafeta unui membru al familiei domniei sale oferind comunei un profesor cu vocație, care să inițieze în tainele matematicii… Cât de multe a făcut pentru alții, cât de puțin s-a gândit la el însuși!
A apus enorm de multă noblețe, infinită modestie, bunătate sufletească, empatie și seriozitate. Deplângem marea pierdere, dar ne mângâie constatarea  că domnul profesor a plantat în sufletele elevilor dumnealui și în inima fiicei sale toate aceste valori pe care le-a udat cu iubire să prindă rădăcini.
A fost un om în care gândurile sau intențiile rele nu-și aveau locul. Era împăciuitor, se îngrijea permanent de cei din jur,  își întreba mereu colegii mai tineri:„Ce te-a supărat așa de tare? Cu ce te pot ajuta? Am să-l cert pe cel care a fost rău și nedrept!”
Era suficient să-i auzim vocea blândă, iar durerea dispărea ca prin farmec, fiindcă domunl Manițiu era un vrăjitor cu suflet bun care alunga tristețea din jurul lui!
Dar doamna lui? O persoană minunată care s-a stins prea devreme lăsându-și familia îndurerată! Doi oameni ospitalieri care aveau ușile deschise, mesele puse fiind mereu pregătiți să-i ajute pe cei din jur. Toate aceste calități au fost transferate celei mai frumoase flori pe care au crescut-o și protejat-o, fiicei lor, Lupu Ana Maria. Floarea dragostei lor, rară, deosebită, sensibilă, rămâne în acestă iarnă crudă fără rădăcini. Este greu să supraviețuiești având în minte imaginea unor părinți perfecți, să-ți fie atât de dor de tot ce a fost și să nu mai poți retrăi decât în amintiri însângerate…
Mâinile lor împreunate asupra acestei mândre flori ne sfâșie inimile! Dragostea lor revărsată în exterior din aproape, cât mai departe ne înfioară. Când doamna a plecat în lumea îngerilor, domnul nu mai putea să vină la școală. Ar fi vrut să iasă de pe scena publică, să se retragă să-și trăiască durerea. Nu și-a revenit niciodată din această pierdere fiindcă domnul Manițiu știa să iubească total, fără rezerve, așa de total, încât nici el, nici soția nu au spus cât de mult suferă ca să nu-i sperie pe cei dragi și să nu le provoace durere sufletească.
Geograf al înțelepciunii, iubirii și omeniei, domnul profesor face astăzi ultimul traseu pe acest pământ frângându-ne inimile. Numai sentimentul că a lăsat moștenire valorile sufletești contracarează tristețea infinitei pierderi.
Drum bun spre cucerirea piscului eternității, domnule profesor!

Predestinarea nu există


Să nu credeți că la naștere sau înaintea acesteia se face trierea: om bogat, om sărac, știutor neștiutor, victorios sau înfrânt în lupta cu viața, om bun sau om crud! Este adevărat că există o conjunctură favorabilă sau nefastă, anumite date genetice care sunt legate de predispoziții, un statut social cu care te naști, iar uneori este un adevărat handicap, dar cu voință, curaj și muncă, lucrurile potrivnice pot fi transformate în atuuri...
Când este sănătos și se află în libertate, omul își croiește singur destinul. El este liber să urce treaptă cu treaptă spre vârful piramidei sociale, iar prin eforturi susținute poate avea toate bunurile la care visează.
Predestinarea este o formulă prin care semenii rău intenționați încearcă să ne descurajeze. Există „oameni” care nu suportă să accepte că și alții reușesc în viață, ba mai mult de-atât au reușit pe cont propriu, fără ca alții să se lupte ca lor să le fie mai bine!
Predestinarea reprezintă un mod subtil de limitare, o scuză pentru inactivitate. Oricine poate ieși din sărăcie, dacă muncește și se dovedește chibzuit. Accesul la cultură este permis oricui investește în spiritualitatea sa, nu contează că nu a avut o bibliotecă în casă și că împrumuta cărțile sau că se trage dintr-o familie de țărani, iar părinții nu au studii, ci doar decență comportamentală.
Este adevărat că a avea o familie de intelectuali reprezintă o serie întreagă de avantaje în devenirea unei persoane, dar și familiile de intelectuali pot da greș în educarea copiilor.
În familiile de intelectuali se vorbește corect, se găsesc multe cărți valoroase și surse de informare, există o bază materială canalizată către formarea viitorului cetățean,  mai importantă decât toate însă este voința copilului de a reuși pe cont propriu și de a alege drumul drept.


marți, 10 ianuarie 2017

Handicapuri educaționale există

Până capătă discernământul și abilitatea de a se autoeduca echilibrat, educabilul este expus handicapurilor educaționale care constau în prezentarea extremelor ca fiind forme corecte de comportament.
Fie că sunt învățați să nu aibă încredere în forțele proprii, să așeze pe ceilalți pe primul loc, neglijându-se complet, fie că au ca model dascăli egoiști care se consideră nuclee ale universului, discipoli greșesc recurgând la una dintre aceste soluții. Soluția se află la mijloc. Pentru un trai liniștit eu și alteritatea trebuie să ne aflăm în echilibru.
Handicapul educațional se tratează prin respingerea programărilor negative, de oriunde ar veni ele. Am întâlnit zeci de profesori care au prognosticat negativ destinele învățăceilor lor:
„Tu, medic? Niciodată!” (erau în stare să spună chiar. „Peste cadavrul meu!”), „O școală profesională este suficientă pentru tine, dragă! Acesta îți este nivelul. Nu ți se pare că liceul este o căciulă cam mare pentru capul tău?”
Orice copil este susceptibil să devină medic, avocat, profesor, doctor, aviator, dacă profesia nu contravine structurii sale sufletești și fizice, adică nu poate fi pilot cel care este suferind sau medic cel care leșină la vederea sângelui. Este o încumetare să-i spui cuiva că nu va avea acces la o anumită meserie, că-i este interzis să viseze, cu atât mai mult, cu cât se ambiționează și muncește intens la clădirea idealului său.
Un alt handicap indus este acela să înveți copilul să se sacrifice la extrem pentru ceilalți. Sacrificiul este o valoare umană în măsura în care este apreciat și de ce nu reciproc. De obicei cel care acceptă să-și jertfească dorințele și ceea ce posedă pentru ceilalți devine „fraierul de serviciu”.
Dragostea față de semeni trebuie să se manifeste în mod echilibrat, căci extrema înseamnă slăbiciune.
Critica excesivă este un alt handicap educațional, Exigența mai presus de fire, perfecționismul pretins celorlalți fac din noi prezențe dezagreabile. Și da, există educatori care încearcă să le trasforme celor pe care-i formează ura lor față de tot și de toate.
Este posibil ca și educația adevărată să vină la pachet cu handicapurile, de aceea se cuvine să filtrăm orice contribuie la formarea noastră, iar când suntem maturi din punct de vedere educațional să eradicăm handicapurile educaționale din viața noastră!
ORICE EVALUARE DEPRECIATIVĂ NEDREAPTĂ NU NE DESCALIFICĂ DE LA STATUTUL DE OM ADEVĂRAT!


Peisajele de poveste pot ucide

Pare de necrezut ca peisajele feerice să-și ia tribut în vieți omenești! Copiii visează ninsori care să le acopere casa,  doresc gheața care să încremenească oglinda lacului, deși pot fi înghițiți de apele sticloase și acoperiți de avalanșe. Lor le este ușor fiindcă nu îi dor mâinile de făcut pârtie și nu se gândesc la soluții ca să dea zăpada jos de pe acoperiș.
În sarcina lor nu intră aprovizionarea cu apă și alimente, ei nu au părinți bătrâni de care să se îngrijească, ci doar timp de joacă, de planuri mărețe și de povești!
 Este atât de frumoasă iarna, când te poți întoarce rapid în brațele casei primitoare, la căldură! Tu aici și ea acolo sau ea pe ecran, departe, pe alte meleaguri, tu la celălalt capăt al lumii...
Un lucru este cert: cu forțele dezlănțuite ale naturii nu este de glumit! Dacă ți se spune să stai în casă și să nu pleci la drum că riști să fii acoperit cu zăpadă, nu este o dovadă de curaj să pleci în călătorie, să te cerți cu forțele de ordine, să declari în fața camerelor de luat vederi că „primarele” sau guvernul este de vină pentru situația creată.
Nu faci proba rezistenței fizice ieșind îmbrăcat sumar pe temperaturi siberiene sau aruncându-te într-o copcă. Nu ești un părinte model, dacă-ți tragi copilul pe schiuri sau pe sanie în timp ce conduci mașina pe străzile publice, mai mult de-atât ești cumplit de iresponsabil dacă-i încurajezi pe alții să o facă.
Și extrema impasibilității este condamnabilă. Nu poți aștepta armata să te dezăpezească, dacă ești în putere.
Peisajele de poveste își iau tribut în vieți fiindcă oamenii iau în glumă pericole letale. Cum poți pescui pe lacul înghețat când poți ajunge în secunda următoare hrană peștilor pe fundul acestuia? De ce să te dai cu sania și să schiezi pe străzi? Nu există dealuri și pârtii amenajate?


luni, 9 ianuarie 2017

Alternativă la căratul soarelui cu banița în casă

Se sune că tehnologia călătorea prin lume să corecteze ignoranța și lipsa de chibzuință...Și cum mergea ea așa, văzu un om care se chinuia din răsputeri să care soarele cu banița în casă să aibă lumină și căldură.
-Ah, sărmanul om nu realizează că irosește bruma de căldură din locuință tot deschizând ușa și alergând afară! Nu se poate, trebuie să fac ceva pentru el, dar înainte voi călători în lume să văd dacă se poate și mai rău decât atât!
Merse ea ce merse și dădu de oameni care tăiau pădurile, apoi le mărunțeau transformându-le în lemne cu care alimentau sobele flămânde.
-Doamne, să distrugi aurul negru, când există panouri radiante cu infraroșu? Câte frunze verzi și cât oxigen ard oamenii! Le voi dărui multă chibzuință să-și încălzească eficient și fără sacrificii casele!
În zona de câmpie, oamenii aveau ochii roșii din cauza fumului fiincă făceau focul cu coceni sau peleți din bălegar și paie. Iernile țineau din ce în ce mai mult, iar banii oamenilor erau arși, căci nu se putea trăi fără căldură.
Atunci tehnologia se hotărî să-și mediatizeze descoperirea.
-Fie casa și din carton și tot se văd antenele sofisticate! Un televizor există, prin urmare se pot informa despre beneficiile panourilor radiante cu infraroșu. În curând voi reuși să ușurezi viețile tuturor, gândea optimist tehnologia.
Dar oamenii ascultau și nu credeau repetând clișeul învățat de ei demult: „Ați mințit poporul cu televizorul!”
-Cum este posibil să oferi atât bine oamenilor, să le duci soarele în casă, iar ei să fie circumspecți și să-și taie pe ras pădurile și să mențină cu trudă focurile în nopțile geroase de iarnă?
Apoi și-a lăsat datele de contact în mediul virtual:
Telefon: 0727847616; 0758872506;
Email: office@panouri-radiante-infrarosii.ro
Comenzile erau sporadice. Era ca și cum Prometeu dăruise omenitrii focul, iar ea continua să mănânce carne crudă!
-Nu-i nimic, dacă nu vin oamenii să-și ia soarele în casă, le voi duce eu, a spus hotărâtă tehnologia!
Așa a pornit prin țară și oamenilor deschiși la nou le-a montat panouri radiante cu infraroșu pe tavan sau pereți.
Obiectele din jur se-ncălzeau dintr-o dată și deveneau asemenea aripilor de cloșcă pentru pui. Căldura emena din pat, șifonier, birou și tablouri. Sobele deveniseră inutile, iar în locul lor au apărut fotolii.
Centralele au încetat să explodeze și să facă victime, fiindcă s-au transformat în cabinete de lucru sau în locuri de joacă și de petrecerea timpului liber. Adio emenații de dioxid de carbon și incendii!
De-atunci a început dominația panourilor radiante cu infraroșu, pădurile au devenit din ce în ce mai mândre, în timp ce oamenii nu s-au mai temut de durata iernii...Costurile legate de încălzirea locuinței s-au diminuat considerabil, confortul se obține astăzi cu minin efort: este suficient să apeși pe un buton și să pui în funcțiune panourile.

Fericirea neconștientizată

Fericirea pe care n-o conștientizezi se răzbună abia când o pierzi. Când gerul îngheață pietrele sau stelele de pe cer, când Crivățul pătrunde până la oase este așa de bine să stai în casa încălzită și luminată, în patul tău confortabil! În acele momente mă gândesc la cei care nu au casă, nici pat, care supraviețuiesc improvizat pentru că nu au posibilitatea să-și conserve viața.
Când în clipele supreme de confort găsim motive de nemulțumire, să ne gândim la nedreptățiți acestei lumi! Când nouă nu ne ajung: lumina, confortul, răsfățul, tehnologia, transfugii își părăsesc casele pentru a-și salva viețile. Există oameni care fug, înfruntă pericolul și necunoscutul pentru a trăi!
Întotdeauna au fost oameni care și-au văzut casele mistuite de foc, înghițite de ape, fărâmate de buldozere și au luat-o de la capăt. Unii au fost prea bătrâni ca să mai clădească iar și inima rea le-a grăbit sfârșitul fiind condamnați să-și petreacă ultimele zile pe uși străine.
 Alții au fost obligați să plece din locul în care au văzut lumina zilei cu o bocceluță care conținea o pâine și câteva haine de schimb...
Nici nu conștientizăm cât de fericiți suntem că avem o casă, că nu suntem singuri pe lume, că avem căldură, sănătate și hrană și nimeni nu ne hăituiește ca să ne ia viața!

Campania un cuptor cu microunde pentru fiecare familie și instituție.


De când grija pentru om ocupă primul loc pe lista politicienilorcuptoare cu microunde sunt puse acum la dispoziția tuturor în autogări, la intrarea în parcuri, în birouri, în sălile de clasă și pe holurile tuturor instituțiilor. Nimeni nu mai este obligat să înghită o mâncare care să-i înghețe gura și stomacul sau să ardă cerul gurii.
„Se lansează programul Un cuptor cu microunde pentru fiecare familie!”, au anunțat guvernanții și de-atunci nu au mai putut fi înlocuiți de la putere fiindcă gospodinele au fost în extaz, toți alegătorii cu drept de vot recunoscători, opoziția nu a mai avut reproșuri de făcut, de fapt...a încetat să existe.
De-atunci copiii nu mai plâng că le este foame și că nu au răbdare să aștepte ca supa din frigider să fie încălzită pe aragaz când presiunea este înfiorător de mică, soții nu mai sunt nemulțumiți că nu au fost așteptați cu mâncare caldă, ci s-au mărit comenzile la restaurant (căci nevasta este ocupată uneori să urmărească telenovelele), afaceriștii își freacă mulțumiți mâinile, bărbații se simt în centru atenției și toată lumea este mulțumită.

Funcție de autocurățare

Mulți își țineau cuptoarele cu microunde ca piese de mobilier în bucătărie sau ca motive ale vanității fiindcă erau greu de curățat după utilizare. Grăsimea scursă, arsura, resturile de mâncare revărsate din vase se îndepărtau cu dificultate. Acum aparatele dispun de funcție de autocurățare, care se declanșează instant după folosirea lor. Mirosul alimentului care a fost încălzit dispare, astfel că poți pune cu încredere ceașca de cafea, după peștele sau după pizza.

Adio supraîncălzire

Culmea absurdului: să scoți mâncarea din frigider să o pui în cuptorul cu microunde, iar copilul să mai aștepte 10 minute ca acesta să se răcească!!!
Acum acest aspect ține de domeniul trecutului, fiindcă hrana nu se mai încălzește excesiv, ci moderat să poată fi consumată imediat.

Surse alternative de alimentare

Ce este de făcut când te-a durut capul toată ziua (mă rog, așa se poate spune când nu ai chef să gătești), mâncarea de la restaurant a sosit la timp, dar s-a răcit îngrozitor, iar spre ghinionul tău este pană de curent?
El trebuie să sosească dintr-un moment în altul. Poți să păstrezi legătura de pe cap și aerul de suferindă, până își va face treaba aragazul, el va înțelege de unde este mâncarea și se va supăra...
La asta s-o fi gândit și producătorul când a prevăzut cuptorul cu microunde cu acumulatori ce pot fi încărcați la energia solară, eoliană sau chiar de la lumina zăpezii în zilele de iarnă.

Înlocuitor rapid al aragazului

Elegant, minuscul, economic și eficient, cuptorul cu microunde înlocuiește aragazul fiindcă dispune de funcția de gătit la aburi, ba are și un compartiment prevăzut cu rotisor.
Deși are funcții multiple, consum de energie redus și se curăța singur, prețul a rămas la fel.
Cuptorul cu microunde este securizat perfect, încât și copiii îl pot utiliza fără să fie răniți sau să provoace incendii sau explozii.

duminică, 8 ianuarie 2017

Colindul celui fără de casă

Cum își poate exprima în cuvinte deznădejdea omul condamnat să trăiască sub cerul liber, când și aerul devine gheață? Când în jurul totul este un colind, el, omul fără de casă, străbate parcurile pustii să nu-i înghețe sângele, se adăpostește în ganguri sau în canale, iar până la primăvară i se pare o eternitate...
El nu are unde să-și schimbe sau să-și întindă hainele ude, să-și ofere o clipă de intimitate, după minutele și orele de umilințe, de nenoroc și dezrădăcinare.
Pe străzile înghețate ale satelor și orașelor lumii casele ferecate sunt la fel de pustii și ele. Locuințele îndoliate și-au pierdut sufletele în același timp cu proprietarii care s-au mutat în lumea de sub pământ.
În mod paradoxal însă, în timp ce oameni îngheață pe stradă, casele se năruiesc din cauza lipsei mâinilor de gospodari care să le însuflețească. Și într-un caz și în celălat, nepăsarea face victime!
Colindul celui fără de casă se citește în ochii săi triști, de ființă hăituită, rătăcitoare în mijlocul furnicarului de oameni care se pregătește fericit de sărbătoare, în trupul încovoiat de amenințări și intemperii. El trece uneori atât de aproape de noi ca o imputare a nemulțumirilor fără fond pe care le formulăm în gând. Dorim din ce în ce mai mult, în timp ce adevărații nedreptățiți nu au un acoperiș deasupra capului, nu au o pernă moale sau o pătură cu care să se învelească...
Mâncarea care se aruncă în tomberoane ar putea astâmpăra sfârșeala bătrânilor cu trupuri împuținate și sleite cărora nu are cine le duce o pâine.
Uneori se risipește sub ochii noștri ceea ce ar salva de la moarte mai multe vieți.
Colindele celor lispiți cer reacții care mustesc de milă: empatie și ajutor...

sâmbătă, 7 ianuarie 2017

Curățenie totală cu ajutorul aspiratoarelor universale cu laser

De când au apărut aspiratoarele universale cu laser care fac curățenie totală în living, dormitoare, baie și bucătărie fără că mobila să fie mutată, covoarele și perdelele strânse ca să fie spălate, uscate și călcate, rata depresiei este în scădere, femeile au timp să se ducă la cumpărături și la saloanele de înfrumusețare, familiile nu se mai destramă, natalitatea în România fiind în creștere.
Aspiratoare cu sac sunt acum piese de muzeu asemenea fosilelor de dinozauri. Aspiratorul universal cu laser se autoreglează în funcție de încăperea în care intră și are nevoie de prezența umană doar la butoane. El poate face curățenie rapid sau lent, în funcție de dorința posesorului. Când apar musafiri nepoftiți, aceștia pot fi lăsați în grija cuiva, iar un membru al familiei se sacrifică pentru reputația acesteia, adică ia discret aparatul minune și intră în bucătărie, dormitoare, baie suprasolicitându-l.
Mai întâi el curăță pereții întrebuințând laserul potrivit. Tot praful este înlăturat, petele de pe zugrăveală sunt curățate cu responsabilitate, igrasia dispare, mirosul de proaspăt, de curat instalându-se astfel în casă.
După aceea se curăță geamurile și perdelele de la acestea, draperiile. Laserul pătrunde sub covor, astfel că parchetul se curăță instant. Este de-ajuns să se îndrepte aspiratorul către mobile și obiectele din vitrine și acestea sunt șterse de praf, date cu lac, după caz sau spălate și uscate în câteva secunde.
Adio mănuși menajere și substanțe care mai de care mai toxice! Cada devine imaculată și strălucitoare, lavoarul pare nou, vasul toaletei zici că nu a fost folosit până acum.
Curățenia generală din fiecare casă se poate face zilnic în aceste condiții pentru că nu mai suntem nevoite ca străbunele noastre să mutăm paturi matrimoniale, biblioteci sau șifoniere.
Descoperirea epocală a fost posibilă datorită provocării lansate de Blogal Initiative și Demax.
Nu a fost o simplă campanie organizată cu bloggeri entuziaști și vizionari, ci organizatorii au reținut ideile cele mai îndrăznețe și le-au pus în practică!

vineri, 6 ianuarie 2017

Smartfrigiderul, expert în sănătate, economie, nutriție și frumusețe...





(sursa imaginii aici)
Tabloul ce înfățișează iarna de poveste din bucătărie mea este viu. Imensa pictură virtuală redă mișcările animalelor și copiilor, ninsoarea, bucuria fără margine a celor mici că bunica Iarnă le-a dăruit un derdeluș. Seara se aprind chiar luminițe pe la case, iar fulgii de nea strălucesc. Când mă plictisesc de acestă interfață, pot alege cete de colindători și programez colinde în fundal sau interioare pregătite de atmosfera sacră de Crăciun. Aud lătratul câinilor, urletul lupilor, freamătul brazilor în plin oraș.
De când mi-am cumpărat acest frigider între frigidere  nu mai sunt singură o clipă în bucătărie! Toți ai casei mă ajută să admire picturile. Parcă aș avea în casă o pinacotecă, nu un frigider!
În mod cert industria frigiderelor a evoluat mult! Smartfrigiderul meu are în memorie sute de tablouri, chiar și desene animate și jocuri virtuale pentru adulții-copii. Să nu credeți că l-am luat de frumusețe și este o simplă mobilă! Nici nu știți câte poate face...
Când doresc să încerc o rețetă nouă și am nevoie de intimitate, proiectez rețeta respectivă în memoria acestuia, iar pe ușă îmi apare modul de preparare pas cu pas. Am găsit în memoria lui o adevărată carte de bucate și fiindcă la bucătărie am două mâini stângi, l-am programat să mă certe când fac o greșeală fatală preparatului respectiv. A țipat la mine de parcă ar fi izbucnit un incendiu când în ciorba de fasole am pus sare de la început. Mi-a repetat până am înțeles:
-Dacă pui sare, nu mai fierb boabele, înțelege asta, te rog!
Frigiderul minune îmi ține de urât, iar când sunt supărată mă binedispune cu orice preț:
-Șterge-ți lacrimile, cucoană, că familia nu se hrănește cu ele! Hai, fugi la baie, spală-te pe față și gata!
Pe cât de activ este în exterior, la fel de eficient este și în interior. Fiind foarte atent cu alimentele care stau mult și sunt pe punctul de a-și pierde valabilitatea, le etichetează cu trei zile înainte de termenul de expirare. În cazul în care nu le iau la timp, mă atenționează lipind o etichetă roșie pe ele, pe care scrie:„Boală sigură”, iar eu știu să le arunc.
Niciodată nu acceptă să fie gol din pudoare, așa că pe măsură ce untul și lactatele de termină, el reactualizează listele mele de cumpărături.
Prevăzut cu senzori, când încerc să pun cartofii și ceapa în frigider, expertul meu de la bucătărie țipă:
-Ne facem de râs! Cartofii, ceapa și usturoiul se păstrează în cămară, nu în frigider! Ia avocado, bananele, kiwi, mango, nectarinele, perele, prunele și roșiile de lângă mere, morcovi și pepene imediat!
Multe lucruri mai știe smartfrigiderul meu! Uneori am impresia că mă umilește în mod voit, dar evaluând binele pe care-l face familiei mele, nu m-aș despărți de el nicicând.
Bunăoară, când am ales greșit, mă atenționează:
-Produs toxic, aliment prea scump! Nu merită banii! Scoate imediat din dietă otrava asta!
Nu vă vine să credeți că spune povești copilului și devine tovarășul său de joacă? Mă ajută să pregătesc mese festive, stabilim împreună decorurile și meniul, îmi dă sfaturi de viață și nu ma trădează niciodată.
Prevăzut cu panouri speciale de încălzire-răcire a încăperii realizează și aclimatizarea bucătăriei înlăturând surplusul de aburi și mirosurile de mâncare, care nu se mai răspândesc în locuință.
După ora 18, ușile lui se deschid cu greu, nu înainte de a-mi reaminti că: „La micul dejun, fii egoist, prânzul împarte-l cu prietenul, iar cina dă-o duşmanilor.”
În compania smartfrigiderului meu nu mă plictisesc niciodată, iar bucătăria este punctul de atracție al familiei!








Dorințe toxice

La început de an obișnuim să prezentăm divinității lista noastră interminabilă de dorințe. Nimic rău în asta, dacă nu suntem cerșetori pasivi și nerecunoscători, sau dacă nu luptăm pentru îndeplinirea dorințelor noastre toxice.
De multe ori îmi doresc o pară, dar dacă nu fac efortul să mi-o iau, ea nu va lua traiectoria gurii mele prin telepatie. Prin acest exemplu am ilustrat statutul de cerșetor pasiv. Puțin mai avansat ca mentalitate, cerșetorul activ spune o poveste prin care-i determină pe ceilalți să-i dea multe pere, atât de multe, încât să-i ajungă pentru mai multe zile. Omul de acțiune însă scutură pomul, ia un par și încearcă să dea fructe jos, iar din prisosul lui poate oferi și altora. El își pune mintea la contribuție, la nevoie face o scară sau un cârlig nefiind genul: „Pică pară mălăiață în gura lui Nătăfleață...”
Lista dorințelor va rămâne nedescoperită de nimeni, dacă nu punem umărul la popularizarea ei, respectiv la îndeplinirea lor, dar înainte de aceasta se impune eliminarea tuturor dorințelor toxice, a aspirațiilor care ne otrăvesc sufletul și trupul.
De la caz la caz, acestea pot fi:
* Dobândirea unei funcții. Orbiți fiind de oportunitățile acesteia nu identificăm obligațiile, sacrificiile, umilințele care decurg din acesta, ci o dorim cu toată ființa noastră, deși ne poate ruina sănătatea și distruge latura generoasă a umanului din noi.
* Păstrarea unei relații toxice numai așa...să nu vorbească lumea, să nu fac pe plac celor din jur. Efectele unei relații toxice, din păcate, nu se răsfrâng numai asupra protagoniștilor, ci fac victime colaterale. Mai bine liniștit singur, decât o viață zbuciumată în cuplu!
* Afișarea ostentativă a luxului, realizată prin cheltuirea banilor pe care nu-i avem. Costurile unei excursii sau ale unui smartphone dobândite prin rate la bancă, au efecte negative îndelungate. Nu merită să ne împrumutăm, să afișăm luxul de ochii lumii, când de fapt riscăm să ne zbatem în mizeriile propriilor noastre alegeri.
* Să ne impunem un comportament care ni se pare că ne va aduce mai multă liniște și satisfacții, dar care contravine fondului nostru sufletesc.
Fiecare are pe lista sa de dorințe exemplare toxice care se impun a fi eliminate. Faceți asta la începutul lui 2017 și nu uitați, este imperios necesar să puneți umărul la îndeplinirea aspirațiilor și dorințelor!

joi, 5 ianuarie 2017

Plugușorul panourilor radiante cu infraroșu

Aho, aho, copii și frați,
Ia fiți voi mai cumpătați,
În păduri nu mai intrați,
Copaci falnici nu tăiați!
Nu mai masacrați pădurea
Cu drujba sau cu securea,
Să prăpădiți lemnu-aiurea!
Tot puneți fagii pe foc
Pân'n-om mai avea deloc...
Luați panouri radiante infraroșu
Să se mire-n prag cocoșul,
Văzând soarele în casă
Cum s-așază în pat, la masă,
Obiecte încălzește
De cheltuieli vă scutește,
Frig și microbi izgonește!
S-aveți multă chibzuință,
Și în panouri credință!
Ele v-aduc sănătate,
Economii, spor în toate
Vor fi alungate pe ninse câmpii
Cenușă, igrasie, alergii,
Cu 120 de lei pe lună
Veți avea căldură bună,
Temperatură caniculară,
În cameră va fi ca astă vară!
Acasă ca-n stațiune,
Veți avea terapii bune:
Cură permanentă de tinerețe,
Stoparea semnelor de bătrânețe,
Fiindcă peretele nu va fi rece gresie,
Va triumfa optimismul, adio depresie!
Durerile de reumatism,
Vor fi combătute de romantism,
Copiii vor fi creativi,
Afecțiunile oculare, locatari fictivi...
Montajul fi-va simplu și ușor
Și de căldură nu veți duce dor
Căci garanția ține cu anii,
Așa economisiți voi banii!
20-30 de ani,
La Anul și La Mulți Ani!
De urat, am tot urat,
Tot pământu-am colindat
Cu panourile radiante,
Să vă urăm sănătate,
Căldură în locuință,
Și în toate chibzuință!
Tot gospodării bogate,
Mesele îmbelșugate,
S-aveți iarna soare-n vatră
Panouri la orice casă,
Și la sfârșit de urat
Vă lăsăm date de contact:
SEDIU: Bucuresti, Sos. Berceni, nr. 16
TELEFON: 0727847616.



Pe când un contract legal între alegători și aleși?

Deși programul de guvernare este un act public legal, traspunerea acestuia în practică se realizează după principiul: „Un prost promite și un nebun așteaptă.”
Oamenii aleg evaluând ofertele economice, administrative, cultural-educaționale, de orice tip, chiar dacă multe dintre acestea sunt suprarealiste. Politicianul ales își râde mulțumit în barbă că a reușit să ducă de nas atâția oameni maturi cu drept de vot și care au uzat de el, păcălindu-i să îi transfere puterea...
După ce se vede cu sacii în căruță dă vina pe vechiul guvern că a falimentat totul sau se declară învins de sistem uitându-și definitiv promisiunile.
Abilitatea politică bazată pe șiretenie este evaluată eronat ca fiind deșteptăciune. Din păcate încă nu am învățat să apreciem corect valorile și facem multe confuzii regretabile costurile acestora fiind extrem de dureroase!
Dacă oamenii de rând se mai mint între ei din când în când, mi se pare nepermis ca o elită să facă acest lucru față de milioane de cetățeni!
Cum ar fi să prezint unor beneficiari proiectul unei vile luxoase, iar după ce mi-au transferat banii în cont, să oblig să se înghesuiască zeci de familii într-o garsonieră, mai simplu spus să vând pielea ursului din pădure?
Este legal să păcălești un popor și să nu existe răspundere față de această infracțiune?

miercuri, 4 ianuarie 2017

Motiko, dorul meu de peste 500 de ani



Lumea este un imens sat de când mă pot teleporta de la un capăt la celălalt al ei, de când timpul nu mai are granițe pentru mine. Cu ochii mei migdalați și oblici sorb lumina unei noi zile cum m-aș delecta cu o ceașcă de cafea bună. Zorile, flori de cireș japoneze, se scutură învăluindu-mi în frumusețe și mister ființa...
 În zori, mă bucur că trăiesc în Țara Soarelui Răsare, ținut de foc, aflat pe jăratec deși este încercuit de ape. Lava poate expoda într-o clipă, cu toanele de cal nărăvaș ale pământului m-am obișnuit deja. Noi divinizăm viața aici pentru că trăim înconjurați de ape și de foc, de pericole iminente care se succed și ne determină să o prețuim: 50 de vulcani activi, 200 de vulcani inactivi, 1500 de cutremure pe an și cu toate acestea nu încetăm să muncim și să facem planuri!
Zeul Atotputernic scoate din cutia Pandorei; taifunuri, vulcani, tsunami și cutremure pentru noi, dar ne-a oferit și orezul, citricele, trestia de zahăr, ceaiul și viermii de mătase.

O cultură a orezului, elogiul simplității

Am fost învățată din copilărie să iubesc orezul, să-l mângâi cu palmele și cu privirea când are nevoie de iubirea noastră ca să crească pe ape. Dacă îngerii ne-au împrumutat ceva din hrana lor, cu siguranță ne-au dat orezul, cereala fără gluten, care hrănește mai mult de jumătate din populația globului și există în 40 000 de varietăți. Acest aliment minune este responsabil de viața lungă a noastră, a niponilor, de faptul că activitatea creierului ni se dublează, nu ne îngrășăm și nu ne temem de colesterol, ținem cancerul la distanță, atacul de cord ne ocolește ținuturile, iar pielea noastră este fără pete și riduri, păstrându-și suplețea și aspectul catifelat din copilărie.
Din crusta de orez îmi făcea bunica prăjitura copilăriei mele, MOTIKO. 
Preparată în crustă de orez, era umplută cu afine de pădure, alune, ananas, banană cu ciocolată, caise și migdale, căpșuni, ceai verde japonez, mango, măr verde, pepene galben sau verde, portocală roșie, fistic, struguri și struguri. Revăd cu ochii minți platourile aromate, curcubeie de poveste  comestibile, care-ți iau mințile prin gust și arome!
Desertul de lux japonez mă determina să vad în căsuța simplă din lemn, cu pereții împletiți din trestie și bambus, căptușiți cu lut, un adevărat palat imperial. Când bunica făcea prăjiturii, vecinii stăteau la coadă să vină în vizită la noi. Mă îngrijoram crezând că nu ne vor ajunge și nouă, familiei, dar zile întregi bunica nu se putea opri din preparat. Oaspeții stăteau în camera amenajată pentru ei, acaparând mesele joase, așezați pe pernele din paie de orez, admirându-ne pictura realizată pe rulouri din mătase, ikebana, dar mai ales mâinile și măiestria bunicii.
A fost așa un fel de egoism al bunicii care nu a vrut să mă-nvețe, nu a realizat că secretul nemărturisit la timp va fi îngropat adânc în mormânt...Chemarea deliciilor japoneze Motiko o simt și acum. Ea vine din generații, tranzitează naționalități și epoci, marchează destine.

Cu ochi oblici de poftă comand Motiko la AFI Palace Cotroceni și Park Lake

Cum am ajuns aici nu știu. M-am trezit în secolul vitezei, oamenii roiesc ca furnicile în jurul meu, clădiri din sticlă și beton par uriașe față de locuința mea de acum 500 de ani.
Sunt racordată la cotele înalte ale civilizației, dar am pierdut bucuria clocotitoare de viață pe care o aveam atunci.
Zorile, flori de cireș japonez, mă copleșesc cu grijile lor, în timp ce timpul mă face să nu mai simt că-mi aparțin. Nu mai am timp să savurez cafeaua în liniște, sărbătorile au dispărut fără să-și ia rămas bun, deși numai noi știm cum le-am așteaptat. Au plecat pe furiș ca niște hoți, iar amintirile ne dor.
Merg așa prin malluri și mă doare tot sufletul și tot corpul!!! Existența mea este o rană fiindcă îmi lipsește ceva esențial, dar nu știu ce.
Nu credeam să zăresc vreodată prăjiturile minune ale copilăriei mele din existența anterioară! Le privesc cu ochii oblici de poftă și nu mă opresc din comandat.

 Cerul a coborât pe pământ, timpul s-a oprit, fericirea se-ndreaptă spre mine în cascadă...
Bunica nu a murit, ci a devenit nemuritoare prin rețeta ei de prăjituri japoneze de lux! Abia acum înțeleg. Ea trăiește veșnic și va face prăjituri pentru toți pământeni...
Dacă sunteți din București, le puteți comanda telefonic: 0745.286.866 și veți călători prin intermediul gustului în Japonia de acum 500 de ani, dacă nu sunteți, mergeți la mallurile din Titan și AFI Palace Cotroceni și cumpărați-le personal, cât mai sunt în stoc!

 



marți, 3 ianuarie 2017

Parafrazându-l pe Vieru: „Sunt om. Mai simplu nu pot fi”...

Aflat sub impresia perisabilității umane, poetul declara gnomic:„Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.”
Pare dureros, dar suntem mai mult iarbă, decât ființe vii. Iarba va exista peren, în timp ce anii omului se aleargă unul pe celălalt ca în proba de viteză. Omul apare și dispare, pe iarbă o învinge definitiv doar o calamitate cosmică.
Chiar oameni fiind suntem supuși riscului vibratil de  a dispărea cum este firul ierbii copt sub tăișul coasei.
Deși am momente când mă cred stâncă din masiv muntos, semizeu care hotărăște destinul celor apropiați, stăpână pe propriul destin, în adâncul sufletului meu știu că sunt om și mai simplu de-atât nu pot fi.
Oricât am încerca să părem complicați, semenii  ne vor descoperi în timp mecanismul de funcționare și ne vor anticipa fapte, replici, capacitatea de disimulare prezentă sub forma mimetismului comportamental.
Avem impresia că vom stăpâni lumea, dar nu este adevărat. Poate supraviețuirea vine cu iluziile ei la pachet pe care ni le servește din când în când...
Ideal ar fi să trăim clipa actuală ca și cum ar fi ultima din viață. Încumetarea cu care ne impunem dorințele care-i lezează pe ceilalți, setea de putere sau oportunitatea de a ne fi transferată pe moment nu schimbă cu nimic starea noastră de fapt.
Nu devenim cosmici când tunăm și fulgerăm, când declanșăm furtuni în jurul nostru, ci suntem ridicoli fiincă în micimea noastră sufletească suntem convinși că acestea sunt forme adevărate de manifestare a grandorii!!!