marți, 28 februarie 2017

Mitul demolatorului. Mit sau realitate???

În spatele mitului jertfei pentru creație stă cel al demolatorului suveran despre care nu se prea vorbește.
A nărui o speranță este la fel de criminal cu a nărui o clădire ridicată cu jertfă, muncă și pricepere! De cele mai multe ori plata constructorului este infimă comparativ cu truda și priceperea sa, așa cum afirma Eminescu: „Munca unui om se poate plăti. Caracterul, cultura lui, nicicând.” Prin urmare nu poți plăti sufletul care sângerează la fiecare cuvânt, omul care ridică spre cer catedrala ideilor sale grandioase!
Îl poți minți în față că ctitoria lui este lipsită de valoare, dar ar trebui să știi că blestemul aripilor lui tăiate se va răsfrânge mai dureros asupra ta, demolatorule! Vei da faliment, falimentul total al lipsei de inimă, al bătăii de joc rostit asupra a ceea ce tu nu vei înălța în veci...
Gelozia ta pentru geniul creator este nedreaptă și nefondată! Habar nu ai câte nopți nu doarme el, cât studiază,  câte decenii exersează, până ajunge la tiparele perfecțiunii!
E dureros și irațional că îți bați joc și că încerci să răsplătești zidarul la fel ca arhitectul sau dai pictorului ceea ce-i dai zugravului!
Pe platforma gândurilor tale ești stăpân, dar este posibil să fii strivit de turnulețele nonvalorilor pe care le promovezi. 
Mitul jertfei pentru creație se identifică etern cu opera, în timp ce în urma demolatorului...doar praf și pulbere!!! 
Știi, viața este o afacere din care, de cele mai multe ori, artiștii ies faliți, dar învingători...



Îți ofer o sferă de viață, mamă!

Erați acolo, față-n față: Dumnezeu, tu și tata când ați hotărât venirea mea pe lume! V-ați dat acordul, ați pus semnătura pe actul iubirii, dar greul ție îți revenea, mamă! Ți s-a adus la cunoștință toate riscurile procesului de perpetuare a vieții pe pământ: trup deformat, grețuri, vărsături, dureri vecine cu moartea la naștere, depresie postnatală și nopți nedormite...
Aș fi putut să fiu o criminală din faza embrionară și să ucid trupul care mă adăpostește. Mi-ai făcut loc zâmbind în corpul tău de zeiță fiindcă iubeai prea mult, nebănuit de mult. Tu și eu am devenit una dintre cele mai minunate ecosphere!
Prin tine am primit hrană, lumină și suflet. Tu m-ai hrănit cu frumos din pântecele tale înfloritoare...
Și am fost un copil răsfățat primind tot ce a fost mai bun de la viață!
Ascult simfonia renașterii vieții, orchestra primăverii alcătuită din: susur de izvoare, ciripit de păsări, adieri crude de vânt. De ziua ta, sinestezia perfecțiunii organizează un spectacol sublim...
Iată de ce doresc să-ți dăruiesc un mărțișor viu, o sferă de viață pe care să o ai mereu la îndemână, să-ți amintească simbioza veșnică dintre mamă și copilul ei!
Căci ce-i o ecospheră? Un acvariu închis în care formele de viață se află în strânsă interdependență, așa cum ne-am aflat și ne aflăm noi, mamă.
Apa, creveții, nisipul albastru, coralii și oxigenul reprezintă un decor fascinant și viu pentru casa ta, mamă! Va trebui să îngijești oceanul oval și-ți va aminti de noi. Mărțișorul viu este garantat 2-3 ani. Vei ține viața în palme, așa cum m-ai ținut pe mine în trup!
Și  poate că ecoshera este descoperirea epocală care garantează nemurirea ta, a mea și a tuturor oamenilor din univers, mamă!

luni, 27 februarie 2017

Să-ți faci datoria până la capăt față de cel drag! (articol tulburător)

Datoria față de cel drag o faci când acesta este în viață și îți poate aprecia eforturile, dar și după ce a închis ochii pentru totdeauna și îl conduci pe ultimul drum!
În același timp cu el, ți-ai smuls din piept inima, dar trebuie să-ți îndeplinești datoria, să îi asiguri servicii funerare fără cusur! În acele momente grele, îndoliate, i-ai da hainele tale cele mai frumoase numai să se-ntoarcă. Ți-ai scoate bijuteriile de pe mâini, banii din cont, să-l poți readuce la viață. Ai face viața ta jumate-jumate cu el, dacă s-ar putea, fiindcă la capăt de drum nu-l vei mai vedea niciodată; îl va înghiți pământul pentru totdeauna
Și ca o ironie funebră a soartei, supraviețuitorul alege casa de veci pentru trupul mult iubit. Cât sânge rece să ai, să știi că pleacă omul din locuința lui, pentru care a muncit o viață, iar tu să-l așezi între patru scânduri???
Este același trup pe care l-ai ținut în brațe, te-a legănat, l-ai iubit și te-a iubit. Este sufletul lângă care ai crescut și la rădăcina căruia te-ai adăpostit la vreme de furtună!!!
Copleșit de tristețe, mai poți să te gândești la toate?
S-a sfârșit. Durerea te amețește, dar nu te păcălește la infinit. În curând casa va fi goală ca o fâșie imensă de doliu ce va cuprinde și inima ta...
Nu-i așa că îți dorești ca omul drag care pleacă în lumea fără de dor să aibă tot ce este mai frumos?
Este tot ceea ce poți să faci pentru el în clipa despărțirii. Chiar dacă plecarea lui te-a supărat, despărțirea este scăldată-n lacrimi și-n cuvinte pe care nu ai apucat să i le spui. Regrete tardive, cereri de iertare, declarații pe care nu le-am făcut și cuvinte de mulțumire...

Oricât ți-ar fi de greu, apelează la pompe funebre!

 Lacrimi, atât de multe lacrimi! Râuri de lacrimi, încât nu mai știi pe unde mergi. Cu fiecare zi care trece este mai greu, fiindcă știi că trebuie să-i organizezi ceremonialul final: cununia cu universul.
Totul trebuie să fie perfect: cele mai frumoase flori pe mormânt, cel mai frumos sicriu, o cruce deosebită, o mașină care să nu afume oamenii veniți să-l petreacă.
Scrisul acela de pe cruce să nu fie strâmb, florile să fie proaspete fiindcă sunt ultimele pe care i le poți oferi.
Nu merită să te gândești la bani când îndeplinești o datorie postumă! Este condamnabil să alegi ce este mai ieftin când el se află-n mâinile tale, când cinstea lui depinde de hotărârile tale...

Fie ca blogul meu să înflorească!

Primăvara, copilă răsfățată și așteptată de toți, a venit. Are brațele pline de flori, soare-n priviri și iarbă-n plete. Pe unde pășește ea înflorește pământul sub tălpile-i măiastre. Corul păsărilor îi deschide calea, cornii înfloresc de emoție la vederea risipei de frumusețe și căldură. Livezile îi vor croșeta rochie diafană de petale.
Ea, copila dulce, îmi zâmbește ștrengărește și mă invită la întrecere.
SpringSuperblog 2017 ne transformă blogurile în grădini!
Particip cu inima deschisă la competiție. Sunt gata să ar, să semăn, să plantez, să îngrijesc cu toată dragostea articolele și aș dori ca nimeni să nu-mi calce florile ideilor, să nu rupă petalele parfumate ale metaforelor pe care să le arunce apoi în noroi! Fi-va juriul înțelept și corect ca nimeni să nu fie nedreptățit?
Se va gândi la timpurile în care grădinar fiind, rămânea dezamăgit când cineva îi devasta truda?
Particip cu încredere la SpringSuperblog 2017! Eu voi face blogul să înflorească, iar juriile sper să aprecieze corect evoluția tuturor concurenților!




duminică, 26 februarie 2017

După ani și ani de zbateri inutile vine acceptarea!

După ani și ani de luptă cu morile de vânt vine ea și împăcarea cu viața așa cum este. Tânără fiind am aruncat adesea cu barda spre cer, iar în cădere, arma m-a lovit în cap. Au urmat bandajele, încropelile, durerile spuse și nespuse. Când lipsește înțelepciunea, ai puterea să o iei de la capăt, chiar dacă totul este fără rost!
Crezi că vei face lumea mai bună, că te afli pe un piedestal, că rămâi tânăr și nemuritor și nimic nu te învinge.
Afli mai târziu pe propria-ți piele că sunt ambiții care te pot ucide sau te schilodesc sufletește.
Nu poți să fii mereu înțeles, nu poți să fii mereu cel mai bun! Nu ești mai presus de greșeală, de ridicol, de furia mulțimii, de încercările dureroase care se succed!
Ești om în carne și oase, ai slăbiciuni, poți fi învins, iar cel mai dureros este că poți fi învins categoric chiar de tine.
Cel mai greu este că energia debodantă a tinereții se irosește în împotrivire, în această luptă cu morile de vânt, în loc să fie utilizată constructiv. Dacă poți construi un pod al bunătății peste timp, de care să beneficieze toate generațiile cu care intri în contact, atunci ai câștigat.
Faptele bune pe care le-ai făcut în viață vor depune mărturie pentru tine și vor acoperi cu mătase neroziile tinereții...
Fie că vrem, fie că nu vrem, viața își urmează cursul. Înfrângerile categorice vin și pleacă, important este să avem capacitatea de a evita comflictele care ne falimentează complet: fizic și spiritual.
Dacă m-as lupta toată viața cu morile de vânt, acestea nu ar dispărea din univers, de aceea cel mai bine este să accept existența lor și să-mi îndulcesc acceptarea!!!


sâmbătă, 25 februarie 2017

Cu brățări de primăvară cucerim fericirea!


Brățări bărbați, talismane pentru partenerii noștri de la începutul lumii

Închid ochii. Trăiesc în Evul Mediu, domniță a castelului construit pe stânci ca dușmanii să nu pătrundă  în fortăreața iubirii noastre când domnul meu este dus la vânătoare sau la luptă. Știu că trebuie să plece, dar nu sunt sigură că mă voi mai putea vreodată cuibări în brațele lui puternice și așa de calde și de bune! Cristale se sparg din ochii mei senini, fără ca el să-mi vadă durerea. Îmi pipăie însă sufletul de catifea și înțelege. Vede cu sentimentele sale găurile îndoielii din inima mea: „Se va întoarce? Ce mă fac dacă nu se întoarce? Va trăi? În mod cert nu voi supraviețui fără...”
-Iubito, o brățară magică m-ar aduce nevătămat înapoi!
Alerg în grădină. Îi fac o brățară din margarete, tulpinile fragile se rup înainte de a i le pune pe mână...Am ucis degeaba florile. Știu. Pielea de șarpe cu solzi de aur pe care mi-a dăruit-o să mi-o fac poșetă este soluția. Încerc să o cos, dar acul o sfâșie. Înșir perlele și lacrimile mele pe ață, ața se rupe și ele cad și se sparg.
-Iubito, va trebui să faci un drum de-a lungul și de-a latul timpului, fiindcă brățările asigură protecție și aduc noroc în toate timpurile. Este timpul ca tu să pleci, iar eu să te aștept și apoi îmi voi continua luptele!
Călătoresc prin labirint. Îmi vine să rup rochia de epocă fiindcă mă incomodează. Mă pierd în ofertele virtuale, dar o săgeată urmată de explicația: toate mărimile disponibile alege drumul în locul meu.
Zidul este impenetrabil. Iar nu găsesc ieșirea corectă, dar alt indiciu mă ajută: 700 de modele, dintre care 400 pot fi cumpărat pe loc. Mi se face sete, foame și dor de el. Nu pot abandona acum fiindcă sunt în mijlocul călătoriei mele epocale, așa că trebuie să urmăresc alt marcaj al traseului: pietre semiprețioase care oferă sănătate și protecție purtătorului, însoțite de certificate de garanție.
Drumul m-a obosit. Aș striga, dar nu se vede nimeni. Singură, în labirint pipăi zidurile. În curând se va lăsa întunericul. Pe o săgeată fosforescentă scrie: fabricat în România! Ce dulce sună numele destinației! Voi ajunge curând în patria brățărilor norocoase...Îmi sângerează picioarele, dar simt că sunt aproape de destinație. Am călătorit mult. Este posibil să mă întorc să-i duc talismanul sub înfățășarea unei femei bătrâne și gârbovite, iar el să întindă mâna spre dar, iar pe mine să nu mă recunoască și să mă respingă! Parcurg ultimii kilometrii de timp: modele personalizate și pentru toate ocaziile, lucrate manual, cu personalizarea culorilor și a pietrelor!

Brățări pietre semiprețioase pentru tinerețe veșnică 

Doamne, drumul înapoi va fi la fel de lung! Cum să fac ca brățara să ajungă înainte de a i se întâmpla ceva?
Simplu. Comand, iar talismanul va ajunge în aceeași zi în care l-am ales. Va ajunge înaintea mea prin curier, eu voi putea să redevin tânără și frumoasă și vom trăi împreună până la sfârșitul lumii!
Jadul turcoaz fațetat nu se demodează niciodată fiind izvor de sănătate și noroc și aducător de viață lungă alături de cei dragi! Zirconiul argintat mă va apăra de spiritele și energiile negative, pietrele de hematit vor îndrepta succesul către casa mea, șnurul macrame turcoaz va fi magnetul care va atrage toți banii din lume în mâna mea!

Iute ca șarpele cu brățări piele

I-am trimis prin curier bățara care să-l apere când merge la vănat. Omul meu nu poate fi agățat de cornele niciunei ciute când va purta talismanul de la mine. Brățara ne va fi a doua verighetă. Când îi vor aluneca ochii aiurea, își va aminti sacrificiul meu și va spune:„Femeia asta nu merită să fie înșelată! A călătorit în timp să-mi aducă aceste bijuterii, a înfruntat moartea și nenumărate primejdii, iar eu ce fac???
Talismanul virilității i-l voi înmâna personal să ne bucurăm împreună de binefacerile iubirii adevărate.
La început de primăvară, purtați toți: femei, bărbați și copii brățari care vă protejează și vă aduc noroc!




Lumea copilăriei mele începe să dispară


Mai întâi am pierdut jucăriile una câte una. Mi-au rămas mici, s-au stricat sau au fost date altor copii, cert este că la orizont a apărut prima piază rea, apoi alta, astfel că m-au invadat grijile, responsabilitățile, școlile pe care le-am absolvit, zidurile între care mi-am pierdut tinerețea.
Scrâșneam din dinți și suportam, atâta timp cât hidoșenia cu coasa nu se repezea în cei dragi, în cunoscuți și apropiați.
-Luați tot, tot ce am, dar nu vă atingeți de oameni, îmi venea să strig către cer!
Ce rost mai avea viața fără bunicii care-mi dădeau ce aveau mai de preț și mai frumos și îmi spuneau povești? Cum să trăiești fără rădăcinile care te leagă de un pământ și de viață, fără mâinile care te-au prezentat luminii de la naștere???
Multă vreme nu puteam să cred că realizările unui om încap într-un sicriu, iar acesta părăsește lumea cu mâinile pe piept, lăsând dorul care să pârjolească sufletele celor dragi. De ce între mamă și fiu să fie pus un mormânt, iar serviciile funerare să se ocupe de cununia omului cu universul? De ce să nu poți să te duci la mama, la tatăl și la copilul tău când vrei, să-i spui ce ai pe inimă și rămâi înstrăinat și al nimănui?

Moartea mi-a secerat tovarășul de joacă

Ei, da. În satul meu, moartea a început să secere îngrozitor! Are o plăcere funebră să adune tineri și bătrâni, să lase familii îndoliate și case pustii. Cine s-ar fi gândit ca tovarășul meu de joacă să plece din lume în floarea vârstei? Avea doi copii pe care-i diviniza, l-am văzut apărându-i de primejdii și acoperindu-i cu aripile iubirii sale ca o cloșcă. Înalt, bine făcut, cu ochii verzi a avut un sfârșit tragic, răscolitor. S-a dus cu feciorul lui la pădure, după lemne, iar un trunchi uscat i-a căzut în cap fărâmându-i-l. Copilul a stat nemișcat lângă tatăl și a strigat după ajutor până a fost auzit. Puteau să vină fiarele, să se prăvălească văzduhul peste pământ și el nu l-ar fi abandonat în pădure. Oamenii l-au găsit cu hainele pline de sânge și în stare de șoc.
Ne-am rugat ca operația lui să reușească, am sperat într-o minune dumnezeiască până am văzut mașina de la pompe funebre aducându-l acasă.
Văile pe care le cutreiera el s-au umplut de jale, ochii cerului de lacrimi, frunzele colorate ale toamnei l-au însoțit la cimitir...

Vecina care-mi aducea pere și struguri

Început dureros de primăvară. Vecina care-mi aducea pere, struguri și vești din sat a murit ieri. Văd poarta deschisă, doliu la ușă, coroanele pe prispă și nu-mi vine să cred! Când veneam de departe și era sănătoasă, stătea pe canapeaua de la poartă, acum s-a dus!
Îmi este dor de ea de-acum. Nu am apucat să-i ofer o floare și un mărțișor, simboluri ale primăverii. Nici măcar nu ne-am spus: „La revedere!”
 De ce stă atât de cuminte în sicriu când a iubit lumea și viața și a muncit pentru copii și nepoți? Are o casă așa de frumoasă și pleacă într-una rece, umedă și întunecoasă!
 Mi s-a întâmplat de multe ori să plec de la cineva drag și când îmi luam rămas bun să-mi spună: „De ce pleci? Deja mi-e dor de tine!”
Câți oameni au plecat din universul copilăriei mele! Uneori vorbesc cu ei în vis, iar când mă trezesc realizez că în același timp cu moartea lor, a murit puțin din mine...
Lumea nu este a celui care o calcă în picioare, ci a celui care o cucerește cu sufletul! Îmi voi aminti de ea, de câte ori se vor coace perele și struguri și îmi voi imagina coșul plin cu cele mai frumoase fructe venind spre mine!
Copilul etern din sufletul meu a rămas, dar nu-i luați lumea în care s-a format, vă rog!

vineri, 24 februarie 2017

Știi să-i mulțumești celui care te iubește așa cum ești?

Când cineva te iubește așa cum ești și te acceptă și când nu ești minunat, ți se pare că este obligat să facă asta toată viața. Dacă-ți lipsește finețea spirituală crezi că trebuie să fie așa un soi de servitor: să-ți suporte toanele, să-ți execute ordinele, înjosirile tale să i se pară „dulci”, la un semn de-al tău să se apropie, iar la altul să dispară. Consideri că el trebuie să-și sacrifice dorințele și nevoile și să-ți stea permanent la dispoziție.
Sunt momente în care, trebuie să recunoaștem, abia ne suportăm pe noi. În clipele acelea avem un gând de recunoștință și un cuvânt de mulțumire la adresa persoanei care rămâne alături înfruntând „furtuna și urâtul”?
Este minunat că persoana ce-ți este aproape nu se miră de cearcănele tale, nu-ți detestă chelia și nu-ți face observații răutăcioase referitoare la „greutatea ideală”! Învață să faci la fel căci nu vei obține un ascendet asupra ei fiind răutăcios!
 Suntem făcuți să îmbătrânim alături, să ne îmbărbătăm și să ne ajutăm reciproc, dar trebuie să procedăm în așa fel, încât perechea noastră să nu blesteme ziua în care ne-a ales. Poate că ar trebui să observăm cu atenție ce-i displace și să nu-i punem răbdarea la încercare. Bunele maniere nu sunt de neglijat când ne aflăm lângă cei dragi tocmai pentru a-i păstra.
Rămâne de apreciat replica adresată franc:„Ce-ți displace la mine? Te rog, răspunde-mi că nu am să mai fac!”
Este o formă de a răsplăti iubirea și de a nu o pune la încercare.
Și când sărbătorim dragostea (pe stil vechi sau pe stil nou) nu strică să mulțumim din inimă că suntem iubiți atâtde frumos! Iubirea  și prietenia sunt cele mai minunate daruri pe care le pot schimba oamenii între ei.



joi, 23 februarie 2017

Păgubașul bogat sufletește

Se-ntâmplă adesea să petreci trei-patru ani lângă un om și să nu reușești să-l cunoști complet fiindcă nu a apărut situația aceea de criză în care frumusețea sufletului său să strălucească și să te lumineze. În momentul său de glorie însă, stai într-un colț, îi urmărești evoluția impecabilă și ți-ar plăcea să fii în locul său și să evoluezi social la fel de frumos.
La fel s-ar fi întâmplat și cu Antonia, dacă nu aș fi stat de vorbă cu ea 10 minute astăzi.
O cunosc din clasa a V-a. Niciodată nu i-am contestat frumusețea, inteligența, aerul intelectual, talentul la desen și cel literar, dar mi s-a părut mereu cam comodă. Îmi amintesc de un măr copt aruncat înaintea orei  într-un coleg și de un perete abia zugrăvit pictat cu resturile fructului aruncat de ea cu furie...
Am certat-o și am pus-o să șteargă cu șervețel umed zugrăveala improvizată. De-atunci mi-a cam pierit pofta de mere!
Astăzi am descoperit că Antonia este mult mai bună decât mine, mai empatică și că știe, ceea ce eu abia acum mă chinuiesc să învăț, (probabil voi învăța lecția predată admirabil de ea) să ierte complet, adică să uite și să acorde din nou încredere.
I s-au furat două telefoane, dar ea a putut să ierte făptașul și să-i acorde prietenia și ajutorul ei.
-Doamna, eu nu sunt supărată pe X că a furat. Am iertat-o, ca dovadă o ajut în clasă, stăm împreună mereu, vorbim și ne sfătuim. Nu doresc să fie pedepsită pentru că mă gândesc că și-ar fi dorit și ea ceea ce eu am și a greșit. Am apreciat faptul că și-a recunoscut vina. Știți un telefon mi l-a dat înapoi, pe celălalt nu, dar nu contează. Eu nu doresc ca ea să fie pedepsită.
Antonia vorbește, iar eu mă fac mică de tot în sinea mea. Nu sunt un om răzbunător, dar dacă aș fi fost păgubită ca ea, nu știu dacă aș fi iertat cu aceeași seninătate. În fața tuturor ea o apără pe colega care a greșit, îi zâmbește sincer și împarte cu ea tot ceea ce-și cumpără.
Cufundată în gânduri am revelația că în aceste momente îmi zâmbește viitorul...
Astăzi, rolurile s-au inversat, iar Antonia mi-a fost profesor!!!

miercuri, 22 februarie 2017

Omul care ocolește cearta are fericirea garantată

Îmi place să cred că am o experiență bogată de viață datorită faptului că întotdeauna am fost activă interacționând cu diverși actori sociali, diferiți din toate punctele de vedere: vârstă, sex, nivel de educație, religie.
Unii dintre ei căutau cearta cu lumânarea și am putut să le urmăresc detaliat zbuciumul sufletesc. De regulă, omul pus pe ceartă se simte frustrat interior, nu are încredere în propriile forțe sau, dimpotrivă, se situează la extreme crezând că universul se învârtește în jurul său. Să nu credeți că se simte mai fericit când se ceartă!
Într-o dispută se spun lucruri neplăcute, vorbe care rănesc și de-o parte și de alta...
Ceartă constructivă nu prea am văzut fiindcă lasă-n urmă ranchiună sau dușmănii care durează toată viața.
Am întâlnit însă oameni cu care nu te puteai certa. Fie că-ți spuneau deschis: „Ai chef de ceartă azi? Bine, află că eu nu am! Du-te la altcineva!” Alții procedau diplomat victimizându-se și așteptând ca locutorul să înceteze sau spuneau o glumă, îl făceau să râdă și totul se termina cu un zâmbet.
Oamenii care ocolesc cearta nu sunt slabi, sunt mult mai puternici decât credeți fiindcă nu se lasă manipulați de cuvinte, emoții negative sau atitudini.
După prima cearta va urma a doua, a treia și tot așa, dar dacă știi din start că nu te poți certa cu o anumită persoană, cu siguranță  vei ocoli să-i adresezi cuvinte nepotrivite sau să ridici tonul la ea!
Pacea este cea mai eficientă platoșă care te apără de rănile adânci ale duelului verbal. Schimbul de cuvinte violente naște sentimentul de vinovăție, rușine, dar și răni spirituale care se vindecă greu.
Cearta este ca și o boală: mai bine să previi, decât să tratezi!



marți, 21 februarie 2017

Comedia morții cu Agenția Funerară Paul

-Să ai grijă nici să nu mă strângă, nici să intre încă doi pe lângă mine, că doar nu îți mor toți bărbații în același timp, i se împletecea bărbatului meu limba aseară, în timp ce plângea în hohote!
-Ce să nu te strângă, omul lui Dumnezeu, pantofii, lenjeria intimă, pijamalele?
-Sicriul, femeie, sicriul. Nu vezi că mă prăpădesc lângă tine? Să nu-mi iei cel mai ieftin coșciug să spună lumea că am fost un sărăntoc că te bate Dumnezeu! Te las cu mașină, cu apartament, cu banii în cont. Te-am făcut cocoană, dar mi-ai mâncat zilele și mă bagi în pământ. Hai, caută pe internet și arată-mi ce sicriu îmi cumperi!
-Lasă, măi, că nu ești de moarte! Mori și mai vedem noi!
-Uite lângă cine mi-am mâncat tinerețea! Arată-mi în ce sicriu mă pui, femeie! Mă duci într-un cearșaf la groapă să faci economie, îmi iei un sicriu de unică folosință sau mă arzi?
De ce să o iau pe cocoașă, când găsesc servicii funerare Non-Stop București. Vrea circ la cină, circ îi dau cu pâine și zeamă de varză. Mă așez la birou și îi fac un semn.
-Uite, vino și alegeți!
-A, vrei să mor să te măriți și să-l aduci pe altul în casa și-n lucrurile mele?
-Jur că mă duc la mănăstire, bărbate!
Încep să bocesc:
-Omule, omule, crezi că mie îmi va fi ușor? Loc de veci în București nu avem, pomeni să-ți fac, popi să-ți plătesc că te îngropi cu popă, nu-i așa! Iar tu să stai bine mersi cu mâinile pe piept așteptând să intri direct în Rai. Treabă-i asta? Poate se-ndură Dumnezeu să mă ia și pe mine cu tine (sanchi!)...Știi că nu ți-aș supraviețui!
Mă opresc teatral din plâns și îi arăt încântată cu degetul:
-Uite, ce am ales pentru tine!

-Femeie, suni acum și mi-l comanzi! Dacă mi-l ocupă altul? Vreau să călătoresc în puf în lumea de dincolo. Uite, telefoanele funerare aici 0722 882 411 / 0761 588 895.
Pun mâna pe telefon și mă execut:
-Alo? Bună seara. Vă rog să mă informați dacă pot comanda în orice moment modelul acesta de sicriu!
-Bună seara, îndurerată doamnă.
Eu îndepărtând receptorul:
-Vezi că și ei își dau seama cât sunt eu de îndurerată?
-Mai întâi trebuie să ne comunicați unde se află mortul să vă putem fi alături în această tristă împrejurare.
Îndepărtez receptorul și îi zic de la obraz:
-Vezi, omule? Și ei știu că atunci când tu te îmbeți ca știi tu cine...pentru mine este o tristă împrejurare.
Apoi continui discuția la telefon:
-Mortul este lângă mine.
-Atunci vă asigurăm toaleta, îmbălsămarea, așezarea în sicriu și transportul la capelă.
-Transportul la capelă și îmbălsămarea?! S-a îmbălsămat singur înainte.

 -Bine ar fi să mă duci tot orașul cu o limuzină. Au la pompe funebre?
-Să înțeleg că vă sfătuiți cu cineva, doamnă.
-Vorbesc cu mortul, domnule!
De la capătul opus, omul care a preluat telefonul meu spune cu înțelegere:
-Vă înțeleg că durerea v-a tulburat mințile. Vă sunăm noi mai târziu.
Izbucnesc teatral către perechea mea afumată de tărie:
-Măi, dar ție nu-ți este rușine? Vrei să mă lași în sapă de lemn? Tu și la nuntă m-ai dus cu Trabantul de mi-a mirosit rochia a fum în restaurant și eu să te duc cu limuzina, când fugi de muncă! Te duci acolo să lenevești, în loc să pleci la muncă în străinătate și să-mi trimiți bani, bărbate, bani!
Mă prinde cu mâna de umeri și se chiorăște pe site:
-Știam eu că nu te înduri de mine și că mă iubești. De ce să mor acum? Ce sunt prost? Mai ai timp să te măriți, în plus nu este deloc avantajos acum, ci după pensie. Vezi? Uite ce scrie că pensionarii pot plăti și în rate. Facem așa: mor eu primul și alegi vânzări în rate sau gratuit cu talon de pensie, iar la scurt timp vii și tu după mine și nu mai are cine achita!!! Și uite așa ajungem în Rai în rate, nevastă!
După un sfert de oră sforăie de se zdruncină pereții, iar peste cinci minute se zbate și urlă ca din gură de șarpe: „Nu puneți capacul, mă, că m-am prefăcut să văd dacă mă plânge! Sunteți nebuni?”



luni, 20 februarie 2017

Ziua fatidică

Ciclul existențial cuprinde, din păcate, mai multe zile fatidice, după cum îți oferă și zile normale. Ziua aceea a ghinionului debutează în zori. Telefonul s-a descărcat, prin urmare nu te-a anunțat să te trezești la timp. Cafeaua prea fierbinte (băută să țină ochii deschiși) ți-a opărit cerul gurii și limba.
Abia încep să apară bășicuțele că încerci să aluneci neobservat spre locul de muncă, dar te zărește șeful.
Nu este nevoie să-ți mai spună ceva. Se uită insistent la ceas, bate ritmic cadranul cu degetul și simți. Te înroșești și te cuprind călduri.
Te așezi la locul tău, deja îți vâjâie capul și începi să lucrezi. „Întârzii și eu o dată și mă vede! Pe X nu-l vede că și-a făcut din asta o obișnuință, Y nu a venit astăzi fiincă este învoit...”
Încârcenarea te face să greșești și să anulezi tot ce-ți cade în mână.Șeful descoperă erorile tale și dă cu subînțeles din cap. Când lucrai bine și peste program, nu observa.
Greșeala este a ta. În loc să accepți ziua în care nimic nu-ți iese, cauți vinovați în jur, ai nevoie de un țap ispășitor, mergi din rău în mai rău. Ar trebui să te bucuri că nu ți-a zis nimic direct și umilitor și nu să te ocupi de colegi și să le găsești nod în papură tuturor...
Începe deja să-ți fie frică și te întrebi ce mai urmează. Scapi geanta în noroi, trece o mașină cu viteză și te face negru din cap până-n picioare.
Constați că niciodată nu te-ai simțit mai neajutorat, mai incapabil de nimic ca azi. Eficiență zero, prestanța anulată de greșeli copilărești, gesturile altora te umplu de ridicol...
Roagă-te să treacă ziua fatidică, fără să lase urme ireparabile asupra ta! Nu izbucni, fii calm, chiar dacă simți că nu mai poți răbda! Este ca o zi cu ceață sau cu furtună, care se va termina în zori. Revenit la normalitate vei constata că viața este mult mai frumoasă. Ia lumea așa cum este, nu te lupta cu morile de vânt!
Avem dreptul să nu știm, să greșim, să dăm cu stângul în dreptul, să fim cu capul în nori cel puțin o zi.

duminică, 19 februarie 2017

Mărțișorul unicat, materializarea gândului frumos îndreptat către tine

 

Mărțișorul este în primul rând un gând curat, îndreptat către tine

S-a întâmplat demult, tare demult, când elevă fiind îmi iubeam foarte mult profesoarele și doream să le ofer cele mai frumoase mărțișoare. Economiseam din banii mei de buzunar, puneam la bătaie alocația, renunțam la cărți și la jocuri să-i pot da fiecăreia simbolul primăverii. Le aducea la catedră în același timp cu sufletul meu curat, dar am fost rănită profund de unul dintre modelele mele de viață. Preda româna la fel ca mine acum. Avea pretenția să-i reproduci până la virgulă comentariile dictate de ea și pentru faptul că mai puneam un sinonim pe ici, pe colo sau mai înfloream cu o expresie poetică, mă taxa la notă. Aici poate că a avut dreptate: viața nu este alcătuită din metafore, epitete, hiperbole sau personificări...
M-a privit cu nemulțumire când am pus mărțișorul emoționată  pe masă:
-Stan, ce-i cartonul ăsta, fetițo? Îți bați joc de mine? Nu ai găsit un mărțișor mai scump și mai frumos pentru mine? Ia-l înapoi, a decretat scurt, aruncându-l! Cel puțin o ciocolată să-mi fi adus.
Secvența aceasta de amintire mă doare și acum. După oră, m-am așezat în bancă și am plâns. Chiar și rivalului la învățătură i-a fost milă de mine:
-Nu mai plânge! E clar că nu a meritat mărțilorul de la tine și că este repetentă la capitolul maniere.
Mai târziu, când am ajuns profesoară, am sărutat și îmbrățișat cu dragoste copiii de la orfelinat când mi-au oferit un desen printre lacrimi, spunându-mi:
-Doamna, noi nu avem bani de mărțișoare, dar v-am desenat ceva. Mărțișoarele noastre sunt cele mai urâte...
-Ba nu! Toate sunt la fel de frumoase, le-am spus! Faptul că v-ați gândit la mine reprezintă cel mai frumos cadou!
Mi se păreau mai frumoase decât ale copiilor care au avut bani să-mi cumpere, dar nu doream să supăr pe nimeni.

Să oferi mărțișor unicat este ca și cum ai pune șur gândului curat și l-ai prinde în pieptul celei dragi!

Gândurile pentru femeile din viața ta sunt nuanțate, de aceea ideal ar fi să alegi mărțișoare unicat de pe Print 3D București, în funcție de obiectivul gândurilor tale: recunoștință, dragoste, respect, colegialitate.
Și mărțișoarele acestea sunt desenate manual la început.
Ce omagiu ca o mână talentată să exteriorizeze ceea ce simte un suflet talentat pentru tine! De la desen, se trece la reproiectarea pe computer, apoi la procesele laborioase de tăiere cu laser, printarea în 3 D a tuturor componentelor și finisarea bijuteriei cu uleiuri naturale.
O întreagă industrie în slujba frumuseții și a vestitorului primăverii pe care-l va purta crăiasa! Dacă nu-ți plac modelele lor, poți proiecta tu mărțișorul pentru mamă, soră sau iubită! Poți comanda un mărțișor cu chipul lor încadrat în inima ta.
Nu te sfătuiesc să-i oferi un mărțișor cu subînțeles cum ar fi cactusul din imagine, mai acceptabilă ar fi cucuveaua mov, deși este așa de contestată...

Debitare Laser București, mărțișorul afacerii sau preocupărilor tale

O afacere personalizată este ca o cultură pregătită cu minuțiozitate din primăvară. Fie că ai o afacere personală sau că lucrezi în publicitate, învățământ, modă sau arhitectură, apelează cu încredere la Atelierul Debitare și Gravare Laser a Materialelor Nemetalice din București!
Imagini uimitoare pot fi astfel transpuse pe lemn și piele, adevărate sculpturi în carton sau plexiglass vor face mai atractive prezentările noastre și vor întări prieteniile cu colaboratori, dacă le vom oferi cadouri care să le amintească de partenerii lor.
Trofee, machete de arhitectură, tablă de șah cu piese sculptate, agende din piele purtând pe copertă numele posesorului și un portret care să-i semene sau o caricatură care-i surprinde defectele, iată tot atâtea mărțișoare pentru colegi, angajați, elevi.
Apelează cu încredere la serviciile atelierului și oferă-le mărțișoare care asigură succesul întreprinderilor tale din viața profesională și personală!
Concluzia: Dacă nu s-ar fi pensionat până acum și i-aș fi oferit doamnei un mărțișor ca acesta, cu siguranță mi-ar fi spus: „Doar unul, Stan? Doar unul? Nu ai avut și tu bani să-mi cumperi două! Sunt atât de  frumoase și originale!!!”
Eu aș fi zâmbit cu subînțeles, iar cunoscătorii  ar fi știut de ce. I-aș fi răspuns printre dinți: „M-am stăpânit greu să nu vă comand cactusul, doamnă!”


BlogAwards, vestitorul primăverii

Premiile ne înfloresc truda însămânțării

Am luat de multe ori o mână de cuvinte și le-am semănat în țarina blogului meu. Am săpat mai întâi șanțurile interesului, am pus îngrășământul natural al sincerității, iar după ce plantele s-au conturat le-am udat cu dragostea pentru scris și pentru cititorii mei.
Mi-au crăpat mâinile și buzele, stropi de sudoare și de suflet au crescut recoltele, iar pentru toate acestea BlogAwards a fost prima platformă care mi-a așezat cununa de lauri pe cap. Marius Călugăru a fost cel care a pus medalia la gâtul meu, zilier în câmpul comunicării, dându-mi aripi.
Talentul meu era răsplătit: flori, bani, coșuri cu bunătăți, atenții pe care le-am oferit la rândul meu demonstrându-le celor dragi că a dărui este Eternul Rai.

Blog Mărțișor premiază bloggerii perseverenți și harnici

Bate vânt de primăvară. Albul și roșul se-mpletesc în viețile noastre, inocența și pasiunea se completează reciproc, iar șnururile de la mărțișoare ne vestesc renașterea. Pentru că a sosit vremea semănatului, BlogAwards ne provoacă să participăm la campania BlogMărțișor, ediția 2017 și ne garantează că premiile ne așteaptă și vor fi acordate celor mai harnici dintre noi.
O întrecere la început de primăvară este un semn de belșug. Să câștige cel mai bun, fără acuzații de plagiat, de „furat startul”, „de coate date-n plexul celui care aleargă alături”, fără descalificări și retrageri de medalii. Să nu se confunde expresivitatea cu corectitudinea, iar juriul să fie înțelept!
Care este traseul de la start până la câștigarea medaliei?
1) Se scrie un articol de promovare a competiției care se distribuie pe rețelele de socializare.
2) Se muncește cu responsabilitate și talent la cât mai multe campanii din competiție.
3) Se are în vedere calitatea articolelor, originalitatea, caracterul persuasiv al acestora, de aceea se respectă rețetele eminesciene ale succesului: „ când scriu sufletul îmi sângerează la fiecare cuvânt” sau „mai mult șterg decât scriu”.

Zecarii premiați

Primii clasați primesc premii garantate: mouse wireless, set de casti si un mouse pad. Sunt mărțișoare necesare vieții de blogger, fiindcă înarmat cu setul de căști și călare pe mouse, acesta pornește în cucerirea lumii virtuale.
Cruciada de primăvară aduce și alte premii oferite în ordinea clasării primilor 10 concurenți: 3 smartwatch-uri și 7 selfie stick-uri.
Mi-am pus mărțișorul competiției în piept și sper ca eforturile tuturor să fie răsplătite.
Să vină primăvara, să ne pună la gât medalii din ghiocei și raze de soare!





sâmbătă, 18 februarie 2017

Mărțișoare originale de la Dwyn Shop

O iubire fără margini într-un mărțișor

Nu-i așa, dragul meu, că ai merge la capătul lumii, ai colinda toate continentele și ai călca pe nori numai să-i găsești un mărțișor original? Unde este simbolul fără pereche al primăverii, pe care nu i l-a oferit fostul, pe care nu va pune ochii șeful și pe care nu-l va primi de la colegii de birou? Darul tău trebuie să fie aparte, așa cum este iubirea voastră! Dovedește-i că pentru tine trupu-i de zeiță (poate fi ea și mai plinuță) este tot ce contează!
Când se plânge că fixativul nu mai este ce-a fost, ia aminte! Când aruncă nervoasă spumă de păr ineficientă la coș, nu-i reproșa că pune-n tomberon bancnotele tale sau ale ei (dacă este angajată), ci remediază problema pentru liniștea din casa ta! Fii și tu diplomat! Nu-i mai spune că „a lins-o vaca pe cap” când se afișează cu părul drept, dar nici că „este creață ca o oiță” când și-a făcut permanentul acela de bunicuță, ci cumpără-i produse pentru îngrijire personală de la DWYN!

Pune-i șnur ondulatorului de păr performant!

În loc să râzi de eforturile ei ca părul să arate trăsnet pentru tine și să te îngrijorezi de posibilitatea de a rămâne fără el (fixativ de proastă calitate+ permanent+vopsea+ tapat intens+praful care se așază peste căpiță), mai bine cumpără cel mai performant produs al subcategoriei ondulatoare păr și pregătește-te să-i pui șnur ca să i-l oferi de 1 Martie!
Să știi că nu este cum gândești tu acum: „fiecare cu părul lui.” Părul ei, omule, este cartea ta de vizită!
Dacă apare ciufulită la o petrecere, „ai fost orb când te-ai însurat”, „ești un sărac lipit, fără bani de coafor sau ondulator”. Să te ferească sfântul să chelească! Vei avea parte de comentarii și mai acide:„nu mai are păr pe cap, sărmana, de cât de rău o duce cu ăsta!”, „nu are și el, dragă, bani să-i pună extensii (asta în cazul cel mai fericit, în care părul este doar rar), să-i cumpere o perucă sau să-i facă transplant sau chelios la chelios trage?”

Înlocuiește cuiul înroșit în foc cu Ondulator automat BaByliss Curl Secret C1101E!

Când era bunica ta fată, își încrețea părul cu un cui înroșit în foc. Părul sfârâia, iar după ce buclele se lăsau, vârfurile erau compromise. Apoi văzând tragedia, dar perseverând în respectarea principiului „suferă baba la frumusețe” și-a pus părul pe bigudiuri sau moațe. A fost deajuns să vină logodnicul neanunțat și să o vadă cu bigudiurile și dus a fost...Nu a fost nici măcar bărbat să-i spună că nunta nu va mai avea loc!
De ce să-i oferi un Ondulator automat BaByliss Curl Secret C1101E?
În primul rând, pentru că vei economisi banii de la coafor! Știi cum este, fata ta nu se poate  limita la tarif, ci dă un bacșiș consistent să nu fie trasă de păr și să nu o facă uitată cu capul în cască până i se coace creierul.
În altă ordine de idei, vei avea mereu la braț un fotomodel, o divă. Buclele  vor fi proaspete, părul strălucitor și catifelat. Un alt motiv este acela că se va coafa sub ochii tăi, nu va sta cu orele la bârfă cu amicele prin oraș motivând că a fost coadă la salon! În plus va aprecia mărțișorul prevăzut cu motor digital și cu elemente ceramice care asigură rapiditatea procesului și durabilitatea lui și faptul că nu i se va arde sau smulge un fir de păr de pe cap!
Temperatura poate fi selectată în funcție de tipul de păr: norocoasa cu păr de cal va proceda ca atare, în timp ce posesoarea unui păr moale și subțire îl va menaja din setări.
Cu o investiție de 325 de lei îți aduci salonul de înfrumusețare acasă: (adică o vei avea sub ochi, iar dacă-ți place să auzi cum și despre ce vorbesc femeile, îți cauți un loc de observație și ai distracția la domiciliu). Cu el buclele ies pe bandă rulantă în 8, 10 sau 12 secunde.
Ondulatorul este garantat 2 ani, inițial a costat 599 de lei, dar Dwyn Shop s-a gândit ca în primăvara lui 2017 să ofere un mărțișor tuturor femeilor din România.
 





vineri, 17 februarie 2017

Cu primăvara în suflet și cu răsuflarea iernii în ceafă

În suflet încep să înflorească primăvăratic cornii. Lumina inundă totul, speranța înmugurește, umanul parfumează sentimente nobile. E grădina plină, risipă-i de frumos! Zăpezile s-au topit demult sau nu s-au așternut niciodată fiindcă aici este cald și bine. Este ca în casa ta în care te simți împărat, ca în familia în care ești pus la adăpost, nimic rău nu ți se poate întâmpla.
Dacă ești un om norocos și ai o casă binecuvântată cu pace, îți dorești să trăiești exclusivist: numai din sufletul tău și al celor dragi, numai în încăperea în care ai de toate și asupra ta nu plutește nicio amenințare. Of, dar sunt pe lume și sărmanii! Ei trăiesc în geruri siberiene tot timpul fiindcă în suflet este gheață, casa lor este situată sub cer sau pe uși străine, liniștea este un produs prea scump la care nu au acces. Există și familii în care războiul durează mai mult de 30 de ani. Acel război atroce dus sub același acoperiș, între oameni care poartă același nume! Cu siguranță că pentru ei primăvara vine, dar nu o văd, frumusețea nu are niciun preț fiindcă este suficient de arogantă ca lor să nu le dăruiască nimic.
Cei norocoși simt răsuflarea iernii în ceafă doar când își părăsesc familiile și locuințele.
Oameni dragi, faceți în așa fel ca răsuflarea ucigătoare, înghețată să dispară, iar dacă sunteți expuși unui război interminabil acasă, plecați cu chirie! Viața este unică și scurtă, sufletul este sensibil.
Nu este păcat ca peste cornii înfloriți ai sufletului, din afară să se toarne cianuri???


Am transformat cuvintele în flori...

Locul 1: Alina Scutariu cu articolul http://viatadefelina.ro/index.php/2017/02/07/buchetele-indragostitilor/
Locul 2: Simona Mihalache cu articolul https://momentedeviata.wordpress.com/2017/02/04/flori-si-idei-pentru-valentines-day/
Locul 3: Ioana Radu cu articolul http://ioanaradu.com/seara-romantica-perfecta-pentru-un-om-atipic-ca-mine/
Locurile 4-7:
Cristina Dragomir cu articolul http://www.ieftinici.ro/5-elemente-cheie-organizarea-unei-seri-romantice-de-valentines-day/
Elena Stan cu articolul http://enigel.blogspot.ro/2017/01/buchetele-iubirii-sosesc-in-seara.html
Alexandra Enache cu articolul http://aleksuta-alexa-justme.blogspot.ro/2017/02/cum-spui-te-iubesc.html
Steluta Georgiana Albu cu articolul http://visedefluturi.blogspot.ro/2017/02/ziua-cand-trandafirii-mi-vorbesc.html

Atunci când te pierzi pe tine...

Se-ntâmplă adesea în viață să înregistrăm pierderi importante: avionul care ne duce la întâlnirea cu un alt destin, un examen important, o funcție, un concurs( chiar de împrejurări), dar cele mai dramatice pierderi sunt: să-i pierdem pe cei dragi, să rămânem fără locuință la bătrânețe, să pierdem sănătatea și mai ales să ne pierdem pe tine înșine!
Există momente când cauți ceea ce știai că ai din belșug: empatie, generozitate, milă și constați cu durere că ai pierdut omul bun din tine. Ți-a rămas un ins atroce care se pierde în mulțime, deși erai sultan al bunătății.
Atunci nu ai pic de înțelegere nici față de tine. Din cel mai bun prieten devii dușman, te porți asemenea unei boli autoimune; distrugi totul: legăturile cu cei din jur, valorile, bruma de înțelegere, stima de sine!!!
Poate că ți-ai jucat viața la ruleta compromisului și ai pierdut. Te-ai pierdut pe tine în hățișurile lumii, în pânzele de păianjen ale intereselor meschine, ai vrut să-ți fie mai ușor, dar greul acum începe...
Dacă te-ai rătăcit pe un drum nedrept și întunecat, regăsește-te și încercă din răsputeri să mergi pe calea care ți se potrivește.
Doar dacă ai pierdut omul furios, frustrat și egost din tine, ai recâștigat un om nou, în rest caută-te până nu este prea târziu!
Nu-ți juca niciodată principiile, valorile, viața la ruleta compromisului și a succesului trecător și rușinos!

joi, 16 februarie 2017

Ne zidim visul, ne zidim ființa...

În orice om modern se află un Meșter Manole care-și zidește la temelia realizărilor sale fie viața, fie visul.
Ca să se realizeze profesional, omul face mii de sacrificii: timp liber, distracție, muncă, învățătură, chiar și tinerețea și sănătatea. De cele mai multe ori, la temelia normalității stă zidit visul care s-a uscat și-n urma căruia a rămas doar scheletul.
Oase din ceea ce am dorit să trăim și ceea ce am reușit!!! Se pare că între cele două teorii referitoare la modul în care ne valorificăm viața există intercondiționare, adică putem alege singuri drumul până la un punct, până la răscrucea în care acesta depinde de alte persoane, de resurse financiare și intelectul-emoționale, de girul pe care ni-l dă societatea. Avem independență și nu avem independență, prin urmare trăim în semiindependență, de cele mai multe ori fiind obligați să facem lucruri care nu ne plac.
Oricât am fi de buni într-un domeniu la un moment dat, dacă nu avem girul social al valorii noastre, nu ne vom bucura de roadele întreprinderilor noastre. Au fost cazuri în care geniile contestate de contemporani, nu au obținut recompense materiale pentru operele lor, iar când poziția față de operă a fost reconsiderată, drepturile de autor au revenit moștenitorilor...
Îm mod paradoxal, la temelia normalității este zidit visul îndrăzneț, iar la temelia visului împlinit multe, multe renunțări.
În ceea ce privește capacitatea creatoare, nu toți oamenii sunt norocoși ca Meșterul Manole. Dacă el a zidit tot ceea ce avea la temelia unui monument de arhitectură, alții sunt condamnați să zidească la fel pentru a înălța un bordei.
Sunt sigură că zidirea visului și a ființei la temelia a tot ceea ce obținem în viață este obligatorie pentru toți (chiar și politicienii fac pact cu diavolul pentru a obține puterea), de aceea haideți să găsim soluții care să compenseze pierderile!

marți, 14 februarie 2017

Expert în simbioza: fericirea celor dragi-fericirea mea

Fericirea solidarității

 Recent s-a descoperit că fericirea socială durează mai mult și oferă infinit mai multă plăcere, decât fericirea individuală. Un grup de cercetători în fericitologie ai Universității Fericirea în Familiile din România au investigat un lot de subiecți diferiți aflați sub terapia zâmbetelor și s-a constatat că starea de bine este contagioasă când îi cuprinde pe cei dragi. Fericirea deplină a sufletului se hrănește energetic cu surâșul celor iubiți. Încruntarea dispare instant când chipul celui apropiat se luminează, stările depresive sunt complet eradicate, îngrijorările care erodează interiorul sunt înlocuite de preocuparea de a-i face surprize iubitului, părinților, sorei, nepotului...
Descoperirea epocală constă în faptul că fericirea familiei nu o exclude pe cea individuală, ci acestea pot trăi în simbioză, iar pacea existențială își întinde garantat aripile protectoare peste toți acei care utilizează această strategie.

Interviu cu un expert în simbioza fericirii

Reporterul: Care este citatul favorit care definește cel mai bine cursa oamenilor spre fericire?
Expertul în simbioza fericirii (adică eu): „Oamenii se împart în două categorii: unii caută și nu găsesc, alții găsesc și nu sunt multumiți.” Citatul lui Eminescu definește cel mai bine fericirea egoistă. În mod ciudat, o ții în mână, îi mângâi delicat aripile , apoi o lași să zboare sau îi frângi gâtul și o arunci, apoi declari că nu ai întâlnit-o niciodată.
Reporterul: Dar dumneavoastră ați găsit fericirea, nu este așa? Mi s-ar părea absurd să aveți expertiză în domeniu și să nu o fi experimentat!!!
Expertul în simbioza fericirii (adică eu): Am întâlnit-o cu adevărat când nu am căutat-o exclusiv pentru mine, ci pentru cei din jur. Am devenit un fel de furnizor ambulant de fericire și tot turnând cupă după cupă oamenilor, m-am trezit îmbătată de bucuria lor! Drumurile la magazinul de jucării și ceasurile întregi de târguială, de nehotărâre, până la întoarcerea acasă a unui copil fericit și a unui adult furnizor de mulțumire maximă reprezintă o terapie fără egal. Mânuța lui caldă pierzându-se în palma ta, surâsul lui angelic, pupicul de pe obraz că i-ai satisfăcut dorințele rămân încrustate pentru totdeauna în fildeșul memoriei!
Găsești fericirea când te întorci acasă cu prăjitura preferată a iubitului, cu dulciuri pentru părinții-copii, cu hrană pentru necuvântătoarele care te iubesc în tăcere fiindcă nu-și pot exprima dragostea pe limba ta!
Să luneci ușor pe derdelușul purtării de grijă a celor dragi, să conduci cu precizie sania spre pârtia fericirii!
La cafeaua de dimineață să le servești cuvinte dulci de apreciere, dovezi de încredere și de iubire necondiționată. Să repeți tratamentul la toate mesele zilei: la mic dejun, la pânz și la cină!
Să aduni cu zâmbetul pe buze roadele binelui pe care te-ai deprins să-l semeni cu obișnuință, fără să te cramponezi de măreția faptelor tale!

O provocare inspirată de manifestări ale fericirii

Atât studiile, cât și interviurile despre fericire au fost provocate de Blogal Inițiative și de Centrului Comercial Vitantis. Dorind să sporească momentele naționale de fericire și să cerceteze efectele acesteia asupra oamenilor, pe pagina de Facebook a magazinului, românii sunt provocați să posteze instantanee ale fericirii lor, însoțite de textul: " #happyselfie #concursVitantis.
Fotografiile vor fi postate până pe 24 februarie, 2017, iar pe 25 se va trage la sorți câștigătorul trofeului fericirii: un premiu de 1000 de euro!

 

Blogal Initiative, platforma iubirii pentru bloggeri

Se-mplinesc 6 ani de când Blogal Inițiative a înființat o platformă a iubirii pentru bloggeri, un loc unde scrisul este declarat rege!
Aici ne aliniem la startul concursurilor, iar cu punctele acumulate în campionat putem licita pentru cadouri. Tricouri pentru cei dragi, jucării pentru copiii din viața noastră, cafea, căni, senzor de fum, portofele și câte în lună și-n stele ne-au fost oferite în GIFT SHOP. După câștigarea licitației și anunțarea fericitului eveniment prin e-mail urmează rapid livrarea premiului acasă. De multe ori am primit produsele a doua zi după cumpărarea lor cu punctele disponibile.
În cei 6 ani de activitate, din iubire pentru noi ne-au fost pregătite și oferite premii în valoare de 200 000 de euro.
Blogal Initiative ne ține la curent cu toate cuceririle științifice: așa am aflat de existența panourilor radiante utilizate pentru încălzirea locuinței, de izolarea casei cu materiale ecologice, în funcție de geografia locației, de existența Bursei Binelui, am fost invitați la Festivalul Statuilor Vivante sau la Târgul Național de Vinuri!
Platforma este o sursă de câștiguri muncite, dar și un izvor inepuizabil de informație.
Mărturisesc că mi-a intrat în sânge ca un drog și-mi place să stau cu o ceașcă de cafea sau cu o cană de ceai fierbinte și aromat, să descopăr lucruri noi, să evaluez oferta din Gift Shop, să citesc activitățile de la Gazeta de Perete, să scriu pentru campanii și să aștept cu sufletul la gură afișarea rezultatelor. De 6 ani Blogal Inițiative îmi ocupă plăcut și util viața.
Știu că în spatele platformei iubirii stau mulți oameni dedicați nouă, bloggerilor, și le mulțumesc din toată inima mea! Și eu vă iubesc și vă prețuiesc. Împreună să facem o lume perfectă!

luni, 13 februarie 2017

Modele și nuanțe ale iubirii

Mâine sărbătorim iubirea fără să avem însă pretenția că deținem definiția completă a acestui sentiment sau că i-am deslușit secretele!
O știre ne prezintă o crimă înfăptuită „din prea multă iubire”!!!Poți iubi așa de mult, încât să iei viața și să provoci așa de multă suferință??? Mai iubești când lovești cu pumnul, cu palma, cu cuțitul sau cu vorbele? Ce a contribuit la deformarea iubirii dintre oameni?
Mai ești îndrăgostit, când nu-i vorbești cu lunile fiindcă a uitat să-ți cumpere cadou de ziua ta sau de Valentin's Day? Poate că nu a avut timp sau bani și oricum sentimentele nu sunt de vânzare...
Cine își vinde iubirea își vinde sufletul.
Există două modele de iubire dezinteresată, absolută: iubirea lui Dumnezeu față de noi și iubirea părinților față de copii. Dacă partenerul ne iubește dezinteresat, pentru ceea ce suntem, așa cum suntem (perfectibili, dar nu perfecți) suntem norocoși!
Dacă ni se refuză iubirea când suntem înfrânți, bolnavi, triști înseamnă că nu suntem iubiți nici când ne merge bine. Cel care stă lângă noi când suntem fericiți, dar pleacă lăsându-ne de izbeliște în nefericirea noastră, se manifestă similar reflexului condițional al lui Pavlov.
Iubirea adevărată străpunge exteriorul ( înfățișare, cadouri, mașină, locuință de lux) ca să ajungă și să se instaleze în suflet. Părinții și-ar da viața pentru copiii lor și tot ceea ce adună în viață le lasă moștenire. Dumnezeu Și-a jertfit Unicul Fiu pentru noi, când a  văzut că nu există altă cale de scăpare și ne ajută mereu, chiar și atunci când Îl vorbim de rău și nu-L ascultăm!
Iubirea adevărată este departe de pasiunea orbitoare, de fulgerul ce străpunge inima, de focul de paie care se stinge după consumare.
Ea nu este capabilă de răzbunare, oricât de mult ar durea trădarea sau nepăsarea celuilalt. 

duminică, 12 februarie 2017

Balada Campionatului Binelui

Și-am zis verde mărăcine,
Hai, omule, fă un bine!
Bagă mâna-n buzunar
Și doneaz-un creițar,
Ca un bolnav să fie salvat,
Ca un handicapat să fie angajat
Un copil să fie educat,
Un cântec pe scenă cântat,
Un tablou în lumină pictat,
Un text dramatic interpretat!
Căci oamenii cu poveștile lor triste,
Au prea multe dorințe interzise!
Învață, omule, din dramele lor, învață,
Că e cumplit să-ți fie interzis dreptul la viață!
Tu, cu 5 lei poți oferi viața în dar
Și nu se face gaură în buzunar.
Să știi că este binecuvântare,
Că poți să dai și nu te usuci din picioare,
Că sănătos ești și ai tot ce vrei,
Și viața-ți nu depinde de niște lei!!!
Căci Banca Comercială Română
Din dorința Sfântului
A înființat Bursa Binelui,
În colaborare cu EuPlătesc.ro.,
Premiul va fi în limita a 5000 de euro
Pentru cauzele cu donații multe
Cultura, sănătatea, educația sunt pe-ntrecute...
Până mâine poți dona
Și o viață poți salva,
Dar din dar se face Rai,
Donează, omule, de ce mai stai?
Hai, fii acum al binelui domn,
Căci tranzacția-i fără comision
Și plățile securizate,
Îndură-te de cele 42 de proiecte toate!
Donează, omule, mâine-i ultima zi
Fără bănuții tăi un om poate muri!
Donează pentr-un viitor ca lumea,
Pentru proiectul „Descoperă-mi lumea!”
Pentru existența plină de dramatism
A copiilor cu autism!
Ce trăiesc în lumea lor,
Și n-au niciun viitor...
Oare cine i-o-ngriji
Când părinții vor muri?
Cine le va da mâncare
Și-i va trata cu răbdare?
Ei sunt copii lipsiți de noroc,
Fără basme și fără joc
Și pierd întreaga copilărie
În camerele de terapie...
Și mă cuprinde o tristețe și o-ngrijorare
Căci numărul copiilor cu autism e tot mai mare,
Și lumea asta s-a întors pe dos,
Copil bolnav, părinte sănătos!
Ar da părintele casa și viața
Copilului să-i dea în dar speranța,
Ar da mama și tata tot ce au în mod banal
Copii lor să duc-un trai normal!
Omule, nu e greu să faci bine,
Donează, alții sunt mai triști ca tine!



sâmbătă, 11 februarie 2017

Vraja iubirii cu StarShinerS

Ingredientele de bază ale descântecelor de iubire: rochii damă de la StarShinerS.

Lucrul cel mai greu în realizarea vrăjii nu constă nici în rezistenţa partenerului la magie (cu rochii de la StarShinerS va fi zero), nici în textul incantaţiei şi repetarea lui de 9 ori (este suficient să te vadă o dată îmbrăcată aşa şi va capitula, prin urmare numărul nu contează), nici în momentul zero ales pentru rostirea descântecului (doar când porţi rochii de seară seducţia are loc la miezul nopţii), ci în alegerea rochiilor!
Vraja iubirii se declanşează din momentul în care rochia aleasă te luminează în exterior şi în interior fiindcă pentru asta a fost croită. Virtuţiile magice au fost distribuite de la material la croială, mergând până la asigurarea confortului personal. Purtătoarea unei ţinute emană siguranţa de sine a unei dive şi cum cred că ar fi puţin spus, revin şi corectez cu spirit de răspundere: a unei regine.
Hei, cu o iubire pe faţă şi două pe dos poţi fi în centrul iubirii purtând tricotaje iarna.

Rochii elegante pentru iubiri elegante!

 Iubirea elegantă vine atunci când tu nu îţi poţi lua ochii de la el, iar el de la tine fiindu-vă suficienţi unul altuia. La fel sunt şi rochiile: când te îmbraci de la StarShinerS nu simţi nevoie să înşeli cu alte branduri!
Ai totul acolo de la mărime, la culori, mărimi şi materiale!
În funcţie de tendinţe, de gusturi şi de măsuri dorinţele îţi vor fi în totalitate îndeplinite!


BeautyOneShop.ro vinde frumuseţe pentru fiecare parte a corpului

Frumuseţea nu se pierde, se recâştigă cu BeautyOneShop.ro

Multă vreme am fost fascinată de principiul conform căruia în univers nimic nu se pierde, ci totul se transformă...
Bunicile mele şi mama mea vorbeau despre pierderea frumuseţii ca despre pierderea luminii ochilor, iar zbuciumul lor mă durea cumplit! Nu credeam să ajung la vârsta la care să mă tem de pierderea frumuseţiii aşa cum mă tem de pierderea vieţii! Mi se părea o veşnicie până atunci, dar constat că eternitatea a trecut deja!  Am căutat elixirul tinereţii şi frumuseţii veşnice şi l-am găsit. BeautyOneShop.ro livrează frumuseţe pentru fiecare centimetru al corpului meu. Am găsit produse cosmetice de calitate la preţuri magnifice şi mi-am propus să devin supereroina care nu va păstra secretul pentru ea refuzând să ducă în mormânt cheia restaurării frumuseţii în fiecare parte a corpului uman, ci o va oferi omenirii pe tavă din argint.

Ce parte a corpului îmbătrâneşte mai repede?

Nu vreau să scriu un ghid despre bătrâneţe, dar trebuie să ştiu exact care va fi planul de bătaie. Cercetez zeci de articole tematice şi studii de pe internet şi ajung la următorul top:
1. sânii, decolteul şi gâtul
2.mâinile
3. pleoapele
4.buzele şi zonele învecinate
5.faţa
6.părul.
În mod ciudat, clasamentele au omis  dinţii şi durerile reumatice sau pierderea memoriei pentru că acestea pot fi restaurate doar de medici...

Ţii bătrâneţea departe cu Cosmetice Profesionale de la BeautyOne Shop!

Principiul suferă baba la frumuseţe nu este acceptat de toată lumea. Multe femei se tem de operaţii, proceduri cu laser sau tehnici de injectare de aceea este mult mai comod şi garantat să foloseşti cosmetice profesionale testate şi garantate. Are BeautyOneShop.ro produse pentru toate zonele corpului expuse îmbătrânirii?
ARE!
Sarea de Baie Anticelulitică şi Antiage Vinoterapie - Cristalli di Vigna împrospătează tot corpul şi revigorează vizibilul decolteu. Nimeni nu-ţi va mai ghici vârsta în decolteu, iar baia va deveni un răsfăţ. Efectele calmante şi hidratante ca şi parfumul te învăluiesc, iar relaxarea emoţională pe care o induce este unică.
Putem şterge prima problemă din lista îmbătrânirii. Acum ne ocupăm  de mâini utilizând Crema de Mâini Antiage Hidratantă cu Protecţie UV. La a treia aplicare mâinile deja întineresc şi nu ne vor contrazice când vom micşora vârsta cu 10 ani, fiindcă dispar şi crăpăturile şi ridurile fine, dar şi petele maronii.
 Deja zăresc balsamul de buze Kiss Me Balm care hidratează şi zona sensibilă de deasupra gurii şi tai din listă altă problemă. Îmi iese în cale apoi providenţialul Ser anti-age cu vitamina C - C care face tenul să strălucească, îl hidratează şi îl catifelează să nu mai semene cu o coajă uscată de.portocală!

Tipuri de înfrumuseţări ale feţei şi ale corpului

BeautyOneShop.ro ia în calcul toate nuanţele înfrumuseţării feţei punându-ne la dispoziţie produse care rezolvă:
-Albirea tenului.
-Ştergerea ridurilor şi întinderea pielii unde este cazul.
-Curăţarea şi demachierea.
-Îngrijirea buzelor şi a ochilor.
-Protecţie UV.
Acestea sunt destinate tuturor tipurilor de ten: gras,acneic, uscat, normal sau mixt.
Produsele destinate îngrijirii corpului au rolul de combatere a vergeturilor şi a celulitei, de curăţare, fermitate sau hidratare, după dorinţele şi nevoile utilizatorilor.

Să întinerim puţin şi părul!

 Nici părul nu a fost neglijat. Găsim aici şampon profesional pentru păr, balsam, măşti şi seruri pentru tratamente profesionale, produse de coafură, dar şi accesorii şi pentru că la frumuseţe nu se face discriminare există şi produse pentru îngijire barbă şi mustaţă!
Cumpăraţi frumuseţe pentru fiecare parte a corpului dumneavoastră de pe BeautyOneShop.ro! Nu costă scump, iar efectul este garantat!



joi, 9 februarie 2017

Răvaș picant pentru bloggerul hapsân și cârcotaș

Cel mai minunat lucru este să stai la masă cu familia sau cu prietenii! Să împarți cu ei tot ce ai mai bun, să se producă fuziunea sufletească, iar paharul cu povești să fie mereu plin cu vin vechi, bun!
În compania celor dragi se astâmpără deopotrivă foamea fizică și spirituală, de aceea cel mai greu blestem este să mănânci singur, mai ales la ceasul marilor sărbători...Să nu-ți treacă nimeni pragul, să nu-ți împarți pâinea cu nimeni este dramatic. Să rămâi cu roadele sufletului intacte, la ce bun să mai cultivi grădina și să îngrijești pomii fructiferi ai gândului?
La fel este și în blogging. Degeaba scrii (și poți să scrii dumnezeiește) dacă nimeni nu se așază la cina gândurilor tale!
Hrana spirituală își atinge scopul dacă este savurată de cât mai mulți oameni.
Ultima fiță în materie de petreceri între prieteni o reprezintă Pizza Roulette. 
Iată cum se joacă jocul comestibil de noroc inițiat de Oliviera.ro:
1) Se comandă Pizza Roulette pe pagina specială a campaniei
2 ) Fiecare dintre prieteni va fi pregătit să-și stingă focul din gură cu apă sau Cola, știut fiind că una dintre bucăți este picantă-picantă
3) Se imortalizează artistic strâmbăturile și gurile până la urechi care se prăpădesc de râs.
4) Fotografiile sau filmulețele martore se fac publice pe Facebook sau Instagram cu cu hashtagul #PizzaPartyOliviera.
5) Veți primi iute alte surprize iuți de la Oriviera.ro. 
Recent,  Blogal Initiative și Oliviera au provocat bloggerii să joace Pizza Roulette ca între colegi.
Mi-ar plăcea să știu care sunt feliile foarte picante și să le ofer, ca din întâmplare, celor hapsâni și cârcotași, care vor să înhațe toate premiile și strică bucuria celor care câștigă prin comentarii răutăcioase în loc de felicitări sau diplomate tăceri...Vă imaginați cum le vor ieși ochii din cap precum cepele roșii când vor înghiți hulpav bucățile extra-picante nemestecate!!!

Feliile bune le rezerv prietenilor mei de suflet: Lămâița Durac, Radu Țuglea, Cristian Florea, Oana Roman, Corina Podogea, Ioana Radu, Marius Călugăru și GIGEL.
 O felie de recunoștință (care nu este picantă) am pentru sponsorii care oferă premii tuturor celor care se înscriu în campanii.

miercuri, 8 februarie 2017

Simțul măsurii.


Se numește echilibru sau simțul măsurii. Este un ingredient necesar ca sarea în bucate: nu poate fi înlocuit nici cu siropuri, nici cu miere, dacă dorim ca faptele și deciziile noastre să fie digerabile de propria viață și acceptate de cei din jur!
Universul nu începe și nu se sfârșește cu noi: nu suntem cei mai frumoși și cei mai deștepți, iar restul nu contează!
Simțul măsurii în autoevaluare ne ajută să înțelegem că suntem perfectibili, dar nu invincibili.
Echilibrul ne face capabili să acceptăm că avem momentele noastre de neputință și de înfrângere și trebuie să le luăm drept aspecte normale ale existenței. Fără el devenim ridicoli, despoți care anulează meritele celor din jur. Uneori orbiți de propria importanță avem impresia că suntem singurii care contăm...
Simțul măsurii se acumulează progresiv: mai întâi în cei șapte ani de-acasă, apoi de-a lungul vieții.
Dacă lipsește ușor-ușor anulează toate celelalte calități, căci cine ar aprecia un arogant, un înfumurat, oricât de bun specialist ar fi!
Cei care întrețin mitul omului-total, omul-nucleu al universului, iar restul nu contează ucid spiritual.
Oamenii care nu au simțul măsurii nu au nici bucurii, nici prieteni, sunt pierduți social. Singura soluție este să aibă revelația echilibrului...
Chiar și aspectele pozitive care depășesc echilibrul devin periculoase. Orice pasiune dusă la extrem dăunează grav sănătății...
O zi cu mult simț al răspunderii și al măsurii vă doresc!

marți, 7 februarie 2017

Îți mulțumesc BlogAwards!

Voi încerca să-mi exprim recunoștința simplu considerând că în asta stă eleganța stilului. Pe tine, draga mea platformă de blogging, am obținut primele premii tocmai când mă săturasem să aștept și mă gândisem să agăț tastatura în cui. Începusem să am îndoieli în ceea ce privește talentul meu la scris. La alte concursuri nici nu mă băgau în seamă, deși nu plictiseam prin stilul meu, fiindcă nu aveam blog pe domeniu și nu îmi făcusem ucenicia de atlet al publicității.
Debutul a fost memorabil: două premii mare, unul după celălalt: flori în valoare de 1200 de roni (și ce s-au mai bucurat cei dragi!) și 800 de roni cu „Balada săracului și a bogatului” pentru un credit online.
A fost frumos, a fost magnific, deși cineva a țipat la mine că am făcut un dezacord (era o creație în stil popular și acolo știm că dezacordurile devin surse de expresivitate) și s-a scris un mic tratat lingvistic despre forma corectă a unui verb „a asmuți/a amuți”.
Câțiva colegi minunați m-au aplaudat (cu like-uri), au început să-mi citeasc articolele și să-mi scrie prietenește când greșeam o literă sau un cuvânt. Am pus în cumpănă cele două atitudini și am promis că nu voi formula niciodată un comentariu urât la anunțarea unui câștigător, oricare ar fi el, să nu-i știrbesc bucuria!
Mama, principalul meu suporter, este o ființă admirabilă: are școala vieții și a bunului-simț, iar când mă plâng la ea de jurizări, îmi spune: „Vrei să iei numai tu premiile? Nu înțelegi că toți munciți, toți căutați idei și depuneți efort? Dacă ai lua toate premiile, ceilalți nu ar mai scrie și nu ar mai fi campanii!”
E aceeași mamă care atunci când m-am plâns că am în încadrare numai clase foarte slabe la școală, m-a înțelepțit mustrându-mă: „Ce ai cu acești copii? Pe ei nu trebuie să-i învețe cineva?”
Așa că îl înțeleg pe Marius Călugăru când încearcă să-i premieze pe toți și ador campaniile în care câștigăm toți premii. Nimeni nu va fi mâhnit sau dezamăgit.
Și eu am fost supărată pe anumite jurizări. I-am scris lui Marius, m-am purtat ca un copil răsfățat, apoi îmi era ruține de finețea lui...
Nimeni nu m-a încurajat cum a făcut-o el! Când eram nervoasă și aruncam cu vorbe, reușea să mă calmeze.
Îi mulțumesc pentru tot, toate premiile mi-au fost utile, toate încurajările și-au atins scopul.
Echipa lui să fie sănătoasă și să organizeze campanii, iar noi să avem inspirație și să fim ca prietenii mei de suflet din blogging! Așa să ne ajute Dumnezeu fiindcă lumea mai bună începe cu prima cărămidă zidită de noi în acest scop!

luni, 6 februarie 2017

Locul 1: Camelia Covaci cu articolul https://www.mypurestyle.ro/2017/01/unitatea-protejata-persoane-cu-dizabilitati-si-sansa-la-supravietuire/
Locul 2: Elena Stan cu articolul http://enigel.blogspot.ro/2016/12/unitatea-protejata-visul-oricarui.html
Locul 3: Mihaela Pasere cu articolul https://jurnaluliubirii.com/2017/01/02/o-unitate-protejata-a-fost-sansa-mea-la-o-viata-aproape-normala/
Premiul pentru cele mai multe promovari pe retelele sociale:
Lamiita Durac cu articolul http://viatainculori.eu/2017/01/a-doua-sansa-pentru-persoanele-cu-dizabilitati-compania-ddd-unitate-protejata/

duminică, 5 februarie 2017

Te iubesc, Flori de Lux!

14 februarie, ziua în care celebrăm iubirea se-apropie. În curând florăria care m-a ajutat să realizez buchete ale sentimentelor mele curate și parfumate și să-mi exprim gândurile față de cei dragi va împlini 14 ani de activitate.
14 ani în slujba frumosului, 14 ani în care încrederea a fost construită cu fiecare buchet livrat, cu rezolvarea fiecărei provocări cu promptitudine...
Vrei liliac în mijlocul iernii pentru domnița din viața ta? Plasează la timp comanda pe Flori de Lux și vei avea! Marius Dosinescu și colaboratorii săi vor căuta floarea-soarelui de Revelion ca tu să obții un zâmbet din partea prințesei tale cu inima de gheață!
În grădina ofertelor acestei florării online zambilele și narcisele înfloresc când nu te gândești. Poți aduce parfumul primăverii în plină iarnă, poți oferi flori de toamnă în mijlocul verii, poți inversa floral anotimpurile după gusturile celor dragi.
În peste 12 000 de localități din România, Flori de Lux livrează gratuit comori, iar dacă vrei să fii admiratorul anonim care trimite flori, echipa îți păstrează secretul.
Nu te vei trezi că vei achita alt buchet niciodată sau că vei trimite mamei sau iubitei florile care nu-i plac din superstiție sau alt motiv, fiindcă primești poza-martor pe e-mail! De la cutii de lux, la coșuri și cufere înflorite, prețuri pentru toate buzunarele, gusturile și exigențele stau la dispoziția celor atenți cu sufletul pereche și recunoscători față de cei care le luminează viața!
De Ziua Îndrăgostiților reînnoiți-vă jurămintele cu un gest mărinimos! Trimiteți 14 trandafiri, un buchet de orhidee, flori de primăvară, iriși albi sau colorați, cufere pline de comori parfumate, trimiteți sentimentele voastre prin curier!
La mulți ani, Flori de Lux, florărie între florării, să livrezi buchete, cutii și cufere pline de fericire!






Folia protectoare pentru smartphone anulează politica de agresiune

Smartprotection.ro a urmărit cu atenție dragostea cu năbădăi dintre mine și telefonul meu. Dezgustat de politica mea de agresiune a hotărât ca de Valentine’s Day între 10 și 14 februarie, 2017 să ofere un scut de protecție obiectului pasiunii mele însoțit de o reducere drăgăstoasă de preț.
Smart Protection mediază impactul neglijenței mele asupra displayului oferind folii de calitate premium. Scutul antișoc, antipraf, antizgârieturi vine la pachet cu instrucțiuni de instalare și de folosire. Din prea multă iubire mă trezesc că-i dau telefonului meu să bea apă, suc, ceai sau cafea. Îl apuc cu patos, iar unghiile mele lungi se-nfig în „carnea” lui lucioasă, netedă, fără cusur. Îi știrbesc mereu din frumusețe, iar fără o protecție inteligentă, rănile i se pot infecta.
Protecția inteligentă a telefonului are același efect ca vaccinarea copiilor. Aplici folia, iar telefonul devine imun la orice politică de agresiune: a ta sau a mediului.
Foliile protectoare pot fi: populare, cunoscute sau noi.
Ideal ar fi ca orice telefon să fie ferit de agresiune fizică, destul o suportă pe cea verbală și emoțională!
Tocmai de aceea din iubire pentru Smartphone-ul lipsit de apărare în fața violențelor deliberate sau involuntare, toate foliile de protecție smart sunt la reducere de Valentin's Day pe Smartprotection.ro.

Experiența impusă

Nimeni nu are dreptul să-mi bage pe gât propria lui experiență. Fiecare om are nevoie de alegeri, de lecții de viață, de doza personală de înțelepciune pentru a supraviețui conform strategiei sale.
Să evoci experiența personală ca literă de lege înseamnă egoism combinat cu insolență.
Lăsați copii să capete experiență chiar și greșind! Tinerii să comită erori, dar să învețe din actele lor, nu le impuneți soluții expirate!
Este greșit să ceri copilului să acționeze legat la ochi, când el dorește să privească adevărul în față.
Am citit demult o povestire despre un părinte-despot, închistat în conservatorism, care îi dădea copilului să mănânce numai ouă fierte și îl punea să citească o carte până la epuizare, justificând absurditatea prin următoarele cuvinte: „Vei renunța la ouă fierte, când voi considera eu că te-ai săturat de ele! Nu vei mai citi cartea aceasta, când vei fi capabil să o reconstitui din memorie!”
Nu puteți trăi și acționa în locul copiilor dumneavoastră, de aceea nu-i îmbătrâniți înainte de vreme prin acțiunile și alegerile ce vă definesc vârsta până la urmă!
Întotdeauna mi-am dorit ca toți care vin după mine să trăiască mai bine, să nu suporte lipsurile materiale și spirituale cu care m-am confruntat eu. Dacă le-aș impune experiența mea, ar însemna să-i oblig să se-ntoarcă în trecut și nu este drept! Nu-i înțeleg sub nicio formă pe oamenii care pactizează cu călăul lor!!!
Nimeni nu vă disprețuiește înțelepciunea, vârsta, experiența, dar nu ni le serviți pe tavă că nu este corect!
 TRECUTUL ESTE MORT DUPĂ CUM SUNT MORȚI CEI CE TRĂIESC DIN AMINTIRI, IAR CLIȘEUL „PE VREMEA MEA...” ESTE SPECIFIC UNUI SUFLET CARE TRAGE SĂ MOARĂ!

Implicare directă în Campionatul Național al Binelui.


Campionat atipic în care concurenții nu aleargă pentru ei, ci pentru binele altora.

Suntem obișnuiți cu întreceri în care câștigătorii iau totul. Participanții se străduiesc din răsputeri, își înving limitele pentru a dispune după victorie de premiu. Tocmai de aceea uneori își dau coate, se faultează, se folosesc de „iepuri competiționali” pentru a țâșni pe ultima sută de metri și a câștiga aurul.
Medalia olimpică de aur este visul oricărui sportiv. Dar să alerge cineva pentru binele colectiv...nu am mai auzit până acum! Primăvara spirituală a românilor a venit mai devreme, din moment ce Banca Comercială Română, în parteneriat cu EuPlătesc.ro. au realizat Bursa Binelui, platforma online unde putem dona pentru cauze nobile și îi putem susține pe sportivii binelui în competiții. Toți bănuți își ating scopul, donațiile sunt fără comisioane, iar plățile securizate.
5 februarie, 2017. Ne afăm în plină competiție. 42 de participanți alergă până pe data de 15 februarie 2017 să atragă cât mai multe donații pentru a se situa pe locurile medaliate. Își doresc premiul pentru binele celor pentru care luptă: copii bolnavi de cancer, bătrâni singuri, nevăzători, oameni sănătoși dar marginalizați de poziția socială și de resurse sau accesul la ele...
Câștigătorilor li se dublează sumele atrase în limita a 5000 de euro.
Privesc cu respect concurenții. 14 au venit aici motivați de educație, 12 concurează pentru social, 9 pentru sănătate, 1 militează pentru cultură, 1 pentru sport, 1 pentru drepturile omului, iar patru pentru antreprenoriat social. I-aș încuraja pe toți, dar să strig pe rând înseamnă să-mi risipesc energia. Mă opresc și le strând mâna cu respect. Sufletul meu este cucerit de sportivitatea lor în slujba binelui.

Luptă cu dreptate/și sportivitate/Nod pentru comunitate!

60 de bătrâni, cu 60 de povești de viață dureroase, uitați de copii și nepoți stau cuminți într-un cămin de bătrâni. Lacrimile din ochi lor mărturisesc dorul de copii și nepoți, necesitatea de a avea ca toiag un trup tânăr, de a mângâia cu mâini asprite de vreme un creștet de copil binecuvântându-l pentru viață, de a folosi propria experiență de viață în mod didactic.
Au atât de multă înțelepciune și nu au cui! Cineva aleargă pentru ca tinerii și bătrânii să-și dea mâna, să se completeze reciproc și să-și dăruiască momente unice de fericire.
Cu banii din premiu, la mansarda căminului vor fi aduși tineri ca bătrânii să fie fericiți de recolte promițătoare din viitor. Aici vor avea loc ateliere de dans, muzică, pictură și comunicare.
Beneficiarii mulți, mulți de tot! Aproape 300 de oameni din generații diferite care se vor prinde aici în Hora Unirii generațiilor.
Dragi cititori, cu 5 lei putem face 300 de oameni fericiți! Costă așa de puțin!

Hai, NOD, hai NOD!/Fă peste generații pod!/ Luptă că se poate/De pe locul șase/Să sosești în primii trei/Să câștigi pentru ai tăi!