marți, 3 martie 2015

Despre pierderile nesemnificative din viață




Ca într-o locuință viața noastră devine neîncăpătoare uneori. Trebuie să recunoaștem că nu mai avem loc de fleacuri și cum suntem strângători din fire, este nevoie adeseori de o intervenție din afară pentru a se face curățenie. Astfel că în jurul nostru rămân doar oamenii de care avem nevoie și cei pe care-i merităm. Plecații reprezintă fleacuri de care ne-am putut lipsi, atâta vreme cât am supraviețuit despărțirii. Falșii prieteni sunt ca hainele care rămân mici. În zadar forțăm nota să ne mai ”încapă”, să fie ca înainte, ele cedează presiunilor.
Nu putem să lăsăm locul ocupat cu ceea ce nu ne este de folos! Vom așeza în șifonier vestimentația momentului, cea care se potrivește și vom scoate vechiturile căci așa se cade.
Prietenul adevărat este alături de tine mereu, se reactualizează, de aceea nu face parte niciodată din această categorie. El este ca rochia purtată la primul bal, la care ții și pe care nu o scoți din suflet, chiar dacă nu te mai încape, ca rochia de mireasă a mamei sau a bunicii, asemenea costumului popular.
La categoria fleacuri intră și posturile din care ai fost înlăturat pe drept sau pe nedrept, autoturismul învechit, electrocasnicele depășite, banii ascunși în ciorap în timp ce persoane dragi și apropiate se află în lipsuri sau încercări...Nefolositoare sunt și alegerile greșite ale trecutului pe care nu le putem repara și pentru care nu are sens să ne condamnăm retroactiv.
În concluzie: am pierdut ceea ce era de pierdut și am rămas cu lucrurile de care aveam strictă nevoie!