Follow my blog with Bloglovin

Vânzare de apartamente noi în micul Paris, în Berceni, cartier de legendă

Străbătuse lumea în lung și-n lat, călătorise pe ape, spintecând oceanele lumii cu nava de croazieră și plutise deasupra norilor cu cele mai luxoase avioane. Niciun oraș nu eclipsa în frumusețe micul Paris, de aceea hotărâse să-și stabilească aici locuința și să se intereseze și de un loc de veci, fiindcă dorea să pătrundă în Rai, din acest colț de Rai din România...

Bucureștiul este ca o domniță cochetă. Într-un loc îmbracă haine de epocă și te lasă cu gura căscată de admirație, în altul ia ținuta și atitudinea unei adolescente ștrengare care știe să fie cool, la Muzeul Satului poartă cu mândrie și demnitate costumul național. Case construite în perioada interbelică de arhitecți-legendă se înalță alături de clădirile moderne, arhaicul este completat de modern, trecutul, prezentul și viitorul se îmbrățișează pe străzi și stau la o terasă cu un pahar de vin sau de limonadă în față, la o cafea sau la o înghețată. După observațiile spontane, trecuse la faza de documentare.

Dacă ies zilnic în oraș, le-ar trebui 9 ani să ia masa la fiecare dintre cele 3400 de restaurante și cafenele.

60 de muzee în București! Însetat să fii de cultură și ți se oferă din belșug. Excurs al artei, istoriei, literaturii și tehnicii: Muzeul nevăzătorilor, Muzeul Sării, Muzeul Mitropolit Antim Ivireanul și multe altele până la 60... O salbă verde, alcătuită din 49 de parcuri și grădini împodobește gâtul de lebădă al orașului.

Cartierul de poveste Berceni este de fapt fostul sat Șerban Vodă,  apărut la sfârşit de secol XIX – început de secol XX, la bifurcarea Şoselelor Olteniţei şi Giurgiului,  care, treptat este integrat în oraşul Bucureşti.

Aria Homes vinde apartamente noi Berceni , prin urmare trebuie să-i vândă o casă, casa vieții sale, în care familia lui  să se simtă împărătește. Discursul consilierului este impecabil și corespunde 100% realității:

 „Aveți în fața dumneavoastră cel mai nou apartament și cel mai ieftin pentru familia „imperială”, constituită pe imperiul fericirii!

Ce minunat să ai casa lângă metrou! Ți s-a luat permisul pentru neacordare de prioritate sau intrare pe roșu, drumurile sunt înzăpezite ca în povești, călătorești cu metroul. Complexul rezidențial din zona Berceni, cu magnificul Sun Plaza oferă atracții de Crăciun, de Anul Nou, de Ziua Femeii sau a Copilului.

Un apartament cu trei camere și două băi în zonă, la ultimul etaj, ca Moș Crăciun să poată intra pe horn, este o locuință de vis! 

Construit în anul 2016, apartamentul este deosebit de spațios, nedând locatarilor impresia de cutie de chibrit. Vă garantăm că nu vă veți ciocni unul de altul și nu vă veți certa. Vă puteți refugia în baie, pe balcon sau în camerele spațioase.Va fi aer și spațiu vital pentru toți, iar la prețul de 58,500  de euro reprezintă un adevărat chilipir.

Se oferă și loc de parcare pentru suma de 1500 de euro+TVA. În cazul în care nu dispuneți de această sumă, puteți apela la Creditul Ipotecar sau la programul Prima casă.”

Consilierul încetase demult prezentarea, iar ei nu puteau ieși din apartamentul acela decomandat, care urma să fie oaza lor de liniște. De la înălțime, Bucureștiul își plimba cu trufie rochiile de epocă pe străzi, apoi se dezbrăca rapid, ca la o prezentare de modă, îmbrăcându-se adolescentin și zâmbind ștrengărește, cocheta cu turiștii fascinându-i pentru o eternitate!!!

Femeia adevărată, metaforă a vieții

Grădina înflorită ce te duce în ispită viața toată este femeia adevărată. Ochii ei sunt flori rare, are mărgăritare-n picioare, buzele roșii trandafiri, obrajii ei sunt suavi crini. Mai sunt si unghiile colorate, pleoape fardate, gene rimelate, mâinile albe și parfumate!
Rochii, genți, pantofi și pălării, și-n minte roi de fantezii.
Ascultă-i chemarea! Femeia pe bune e ca marea, minune fluidă când e liniștită, forță nestăvilită când e necăjită. Farmecele-i sunt ale valurilor dantele, bărbați naivi se-neacă-ades în ele.
Femeia este vatră, leagăn și cuvânt, tot ea mai varsă lacrimi pe mormânt și vindec-orice rană prin cuvânt.
În arșiță e-o adire de vânt. Mama ne este limba și rădăcina în pământ și pâinea frământată de mâinile-i gingașe și aripile copiilor din mătase să zboare spre necunoscut, în zări albastre.
Femeia pe bune-i și gingașă floare, și amazoană, chiar și luptătoare, am putea spune că e vrăjitoare bună: ține destinul familiei în mână.
Ea ne iubește, ea ne hrănește. Și cum nu-și poate da mereu cu parfum, uneori hainele-i miros a ceapă și a fum. Femeia pe bune te inspiră, dar în cuptorul verii și transpiră, de aceea produsele Lactacyd îi asigură igiena pe parcursul vieții, din adolescență-n iarna bătrâneții. Produsele Lactacyd conțin toat-acid lactic, loțiunea pentru igiena intimă sau loțiunea calmantă se utilizează de femeia adevărată.
Șervețele umede ca să șteargă urmele...
Lactacyd a lansat campania Femei pe bune, pentru că nu ne plac femeile rele, dar nu credem nici în zâne sau iele, ci prețuim femeile cum sunt ele. Femei reale și imperfecte, blonde, roșcate, șatene sau brunete, iute participați la concurs că premiile sunt tentante, pentru voi și prietenele importante!

Rezultatele campaniei Dragoș Prioteasa

Flaviu cu articolul Camasi cu personalitate.
Ana Maria Vasilescu cu articolul Eleganța vestimentației bărbătești.
Elena Stan cu articolul Cămașă din material de petale de flori și croială de fericire….
http://www.blogawards.ro/campania-dragosprioteasa-ro/

Prejudecăți legate de femeia adevărată

Viața este de genul feminin. Cu zâmbetul, tandrețea și iubirea ei, femeia seduce bărbatul și devine mamă. Militantă activă pentru perpetuarea umanității, nu are timp să demonteze miturile-prejudecăți care circulă pe seama ei, fiind judecată aspru pentru că:
1) Femeia a dus păcatul și moartea în lume. Pe ea a ispitit-o șarpele în Eden și ca să nu moară singură, i-a dat și bărbatului ei să guste din fructul oprit (mărul păcatului).
2)„ Cât îi de bună și blajină, cea mai cumsecade femeie, tot are o coastă de drac într-însa, care trebuie scoasă numaidecât, dacă ți-i voia să ai femeie cum trebuie și s-o duci cu dânsa până la adânci bătrânețe.”
3) Femeile îmbătrânesc și se fac urâte, bărbaților le sporesc farmecele simultan cu vârsta, conturile grase și proprietățile. Bărbatului îi sunt permise burta și chelia, femeia nu are voie să se îngrașe sau să se rideze!
4) Bărbatului îi este permis să fie infidel, dacă-i cade pălăria în praf, o ia, o scutură bine și o pune pe cap...
5) Femeia este cel mai aprig consumator de resurse, în timp ce bărbatul este cel care ține casa! Bărbatul trebuie să fie mereu servit și înțeles, femeia are ifose și crize de isterie...
6) Ispita este de genul feminin, doar ea este vinovată când se destramă o familie.
7) Locul femeii este la cratiță, dar ne-am modernizat, prin urmare ea se duce la serviciu în timpul liber...
Dorind să apere interesele femeilor, Lactacyd a lansat campania #femeipebune, care invită urmașele Evei să se înscrie în concurs, nominalizând la titlul de femeipebune una dintre prietenele de pe Facebook.
Pentru „femeia păcătoasă”, pentru „femeia ispită”, pentru „femeia consumatoare”, pentru „femeia care îmbătrânește”, în timp ce bărbatul doar „se maturizează”, iată care sunt premiile de consolare:

„Femeee!”

-Femee, unde să pun ceapa pe care ai scos-o tu?
-Gășește-i și tu un loc!
-Femee, unde vrei să cosesc pentru vacă?
Musafirii râd pe înfundate.
-Omul ăsta întreabă mereu. Cred că o întreabă pe ea și când să se spele pe mâini și îi cere voie să meargă la baie...
-Asta pentru că nu știți strategia. Întreabă, fiindcă în cazul unui rezultat negativ, ea va fi vinovată de toate. Dacă pune ceapa la soare și va ustura sau se va albăstri, va spune:„Te-am întrebat unde să o pun, dar ești scumpă la vorbă!” Dimpotrivă, dacă alege un loc în care să o plouă, iar aceasta va putrezi, de vină este aceeași „femee”...
Altă căsnicie, altă femeie.
-Hai, măi, acasă că peste un sfert de oră pleacă autobuzul.
El se plimbă amărât prin orașul mic. Îl străbate de la un capăt la celălalt de zeci de ori.
-Nu pot, spune pierzând timpul fără rost, apoi ridică încheietura mâinii și bate cadranul  ceasului cu degetul: Daca femeia a spus să mă întorc la 6, la 6 mă întorc. Așa se păstrează o căsnicie. Nu poți să te-ntorci acasă pe neașteptate, când vrei tu.
După ce a rămas fără femeie, deși nu-i ieșea din cuvânt, s-a dus la poarta unuia dintre prietenii buni, fratele celui care-l „mântuise de femeie”:
-Prieten de familie, vezi ce mi-a făcut?
-Ieși  de la ușa mea, că eu ți-am spus că o să rămâi cu buza umflată, dar mi-ai zis să nu mă bag! Ai spus că mi-e necaz că nu mă place și pe mine!
-Păi nu am venit de-aia. Trebuie să știi că mie mi-a luat femeia, iar ție casa. A păcălit-o pe bătrână de i-a făcut act pe casă! Ne-a fraierit pe amândoi.
Altă femeie și răspunsul ei la propunerea indecentă a unui crai:
-Cum să-mi propui asta? Ne omoară bărbatul meu???
-Dar ce trebuie să știe el discuția noastră?
Dilema unui zilier: „Domnule, tâmpite legi! Dacă îți atingi nevasta cu un deget, ești un om de nimic, plătești amendă, ba poți să faci și închisoare, dar dacă te bate ea, nu pățește nimic, tot tu ești prost că i-ai permis... Dacă te plângi undeva, râd toți de tine că ești bărbat și te-a bătut o femeie...Și nu mai înțeleg un lucru. Cum să fiu, domnule, acuzat că-mi violez femeia mea?!Femeia pică în picioare orice ar face!”
Iată câteva dintre „femeile pe bune” promovate de Lactacyd.
Pentru mine, femeia pe bune este ființa indispensabilă familiei, chiar dacă soțul o ironizează uneori, ea îi este consilier finaciar, consilier de imagine, ființă dragă asupra căreia etapele vieții își lasă amprenta, iar în spatele sensibilității sale stă curajul de a naște (bărbații care doresc să fie alături de soții când nasc, de obicei leșină), de a înfrunta durerea de la dentist, de a da bărbatului impresia că el conduce, când de fapt gâtul mișcă mereu capul în direcția dorită de el!
Pentru aceste femei reale, nu de ceară sau de cauciuc, Lactacyd a pregătit produse de excepție fiind de peste 60 de ani expertul în produse de igienă intimă pentru femei.
Campania #femeipebune oferă premii femeii care se înscrie în concurs, dar și prietenei sale de pe Facebook, acestea fiind: șase premii în fiecare lună, surprize pe loc, la nominalizare,reduceri în farmaciile Sensiblu.

Intrigantul sentimental

Intrigantul sentimental se insinuează în ceea ce simte cel din jur, fără să fie invitat. Este tipul persoanei impertinente, care se așază nepoftită în fața sufletului tău și te întreabă:„De ce-l iubești? Nu se merită, dragă! Ascultă-mă bine! Îți spun eu pe cine să urăști, cu cine să fii prieten, de cine să te desparți și pe cine să iubești. Sunt omnicunoscător!”
Singurul mod de a-i para insistența este acela de a-l trage de mânecă pe față, fără rușine:„Fiindcă ești omniscient, de aceea viața ta este un dezastru!”
S-a întâmplat să încerce să-mi facă ordine în viață, pe un aspect dat, tocmai oamenii care erau deficitari pe acel segment al experienței. Exact cum un iubitor de fotbal spune ce ar face el dacă ar fi antrenorul Naționalei. Pe-atunci eram prea copilă să-i pun la punct. Mi se părea normal să-și dea cu părerea cel din jur despre cum trăiesc, dar acum imixiunea în afacerile sentimentale ale altcuiva mi se pare o obrăznicie. Dai sfaturi, numai dacă ești invitat și atunci cu multă delicatețe.
Vorbeam cu un unchi despre un fost coleg de serviciu. Când l-a văzut vorbind cu o fată, i-a vorbit o lună întreagă despre nasul mare al acesteia, iar peste două luni o ducea la altar...Nu-l mai deranja nasul.
Este adevărat că o relație sentimentală șubredă se va prăbuși, cu ajutorul intrigantului sentimental sau fără, dar astfel de oameni, fără preocupări serioase, ar trebui puși la punct.

Orice om are un preț!

Chiar dacă nu toți oamenii pot fi cumpărați, orice om are un preț, de aceea să ne deprindem a-i evalua corect. Există oameni așa de scumpi în viețile noastre, încât nu am putea să-i răsplătim cu toate averile din lume: mama care ne-a dat viață și este educatorul nostru permanent, cu nopțile sale de veghe când aveam febră, învățătoarea care ne-a condus mâna spre împărăția scirsului și ne-a deschis ușa raiului lecturii, medicul priceput care ne-a zmuls din ghearele morții, sora, fratele, care ar intra și în foc să ne salveze, prietenul adevărat care ne apără reputația și-n lipsă și care nu divulgă spovedaniile noastre, chiar torturat de-ar fi!
Orice om are un preț prin el însuși, dar și prin serviciul pe care ni-l face sau prin forța de muncă pe care ne-o pune la dispoziție. Cel care înfruntă înălțimea pentru a ne repara acoperișul prin care se văd norii sau prin care plouă și ninge, merită să fie bine plătit, chiar dacă din modestie cere puțin.
Omul care ne sapă culturile, care ne cosește iarba și ne strânge fânul merită omenit din plin, fiindcă ne scutește de efort și de suportarea intemperilor.
Să fim bine atenți! În prețul unui om includem în mod nedrept neșansa. Dacă nu a putut învăța din motive financiare sau oricare ar fi ele, asta nu înseamnă că trebuie să ne batem joc de munca grea pe care o face pentru noi și să-l retribuim de mântuială!

Trambulina Master Jump 454 cm, dușmanul munților de grăsime

Nimic mai dizgrațios decât munții de grăsime care acoperă o ființă și straturile succesive de carne de pe corpul său. Cute, peste cute, două-trei rânduri de carne și haine care plesnesc instant pe purtător mă sperie! Citesc înnebunită despre un pacient pe care l-au  scos cu macaraua din casă fiindcă avea peste 600 de kilograme și nicio targă nu l-ar fi ținut...

Vine în vizită la noi A și povestește cum i-a murit o rudă îndepărtată:
-Domnule, despre morți numai de bine, dar cine l-a pus să mănânce și să se îngrașe în halul asta? Avea la 200 de kilograme! Ne-a rupt oasele. Până la urmă am spus că sunt milos și nu mai pot să iau de sicriu și am plecat...
„Nu voi permite să mă fac de 100 de kilograme, îmi spun, amintindu-mi de 150 de kilograme de dulceață pe care un soț a vrut să le ia cu el în excursie! Mâncarea este sublimă! Cu cât are mai multe calorii și este mai nesănătoasă, cu atât este mai bună la gust! Ce să fac? Să mă înfometez? Creierul are nevoie de energie ca să lucreze la cote maxime. Să țin diete care să mă bage în spital? Am mai auzit de pastile de slăbit care au curățat de sănătate utilizatorii. Fără înghețată, ciocolată și frappé mă simt văduvită de marile plăceri ale vieții.NU! VOI FACE SPORT!.
Îmi cumpăr Trambulina Master Jump 454 cm și cum voi sări pe ea, va sări și bucata de grăsime de pe corpul meu!

Trambulina aceasta va anihila toată grăsimea de prisos depusă în anumite părți ale corpului meu. După câteva luni de utilizare, nimeni nu-mi va mai spune:„Să-ți fie de bine, draga mea! Când va veni barza?”
Având un diametru de 457 de centimetri , 10 stabilizatori, plasă foarte rezistentă și construcție din oțel admite o greutate de maximum 120 de kilograme.
Astfel voi țopăi 10 minute pentru friptură, 10 pentru desert, 10 pentru diminuarea țesuturilor moi din organism și voi redeveni suplă.

Când cineva își depășește limitele pentru tine...

Omul are limite pozitive și negative. În funcție de înrâurirea pe care o avem asupra unei persoane se întâmplă adesea să observăm că aceasta este gata să-și dea și sufletul, numai să devină vizibilă pentru noi.
Lucrul acesta spune mai mult decât cuvintele. Oare de ce o face? De ce dorește să ia un permis de conducere, să aibă un salariu mare, să obțină diplome, deși înainte de a ne cunoaște se mulțumea cu puțin?
Sunt oameni care alocă ani din viață depășirii limitelor personale pentru „cunoscuții” din viața lor și atunci o fac din următoarele motive:
1) îi iubesc prea mult
2) îi respectă enorm și nu doresc să-i dezamăgească
3) văd în aceștia modele adevărate și nu abandonează lupta până nu ating înălțimea etalonului.
Este alarmant când oamenii își depășesc limitele negative din cauza influenței noastre. În cazul acesta se impune să-i evităm. Să determini un om să se transforme într-o ființă feroce nu este de dorit. Să plecăm departe de cel pe care-l inspirăm malefic, pentru a ne cruța reciproc de suferință și pentru a evita victimele colaterale!
Însă când cineva își depășește limitele pozitive de dragul nostru, merită un credit sporit de atenție. Se cade să cercetăm motivele și să acționăm ca atare.

Ce inimă să ai?

Ce inimă să ai să ții în lanțuri pe cel slab, singur, năpăstuit de soartă? O inimă mai neagră decât a unui animal!
Am văzut tigrii înduioșați de drama puilor de căprioară rămași singuri. Dincolo de legea războiului pe care o aplică între adulți, fiind manifestarea directă a instinctului de supraviețuire, nu stau pe gânduri și adoptă micuții orfani. Îi hrănesc cu laptele lor și le oferă căldura unui cămin până la maturitate.
Cum să-l transformi în rob pe cel care întinde mâna și-ți imploră mila? Deja acest gest disperat este măsura unei umilințe fără precedent. În orice caz, nu te obligă nimeni să-i pui ceva în palma întinsă, dar nu ai dreptul să-l lovești peste ea sau să-l pui să cerșească pentru propriile interese.
Drept ar fi ca omul care-și robește semenul, indiferent cât ar fi de decăzut, să fie robit și el! Cum înjosește, așa să fie înjosit să simtă până la os durerea de a fi tratat fără cea mai elementară considerație!
Ce inimă să ai să intri cu camionul în plin în oameni nevinovați, în familii venite să petreacă împreună momente frumoase? Cum poți privi jucăriile strivite de roți de pe asfalt, știind că ai frânt viețile unor copii, care ți-ar fi întins mânuțele și ți-ar fi zâmbit sincer???
Mai mult ca oricând umanitatea are nevoie de o inimă adevărată!

Petrecerea petrecerilor.

Invitații erau primiți cu(1) ghirlande de crini imperiali și de trandafiri. Parfumul era amețitor.(2) Femei adevărate, cu forme zvelte, perfecte se aflau pretutindeni, singure, nematerialiste, sufletiste până la Dumnezeu.
(3)Bărbați tineri, fără antecedente de burtă și chelie în familie, cu conturi grase în bancă și mașini ultraluxoase, cu mână largă, mereu fideli, nefumători, nematerialiști, antialcool, cu permis de conducere să conducă ei când soțiile beau un Ballantine’s Brasil se aflau acolo din belșug.

 (4) Petrecerea se desfășoară în locul unde: „Râuri dă lapte dulce pă vale/ Curg acolo și dă unt pâraie,/ Țărmuri-s dă mămăligă moale,/ Dă pogaci, dă pite și mălaie!/ O, ce sântă și bună tocmeală!/ Mânci cât vrei și bei făr-ostaneală.// Colea vezi un șipot dă rachie,/ Ici dă proapată mursă un izvor,/ Dincolea balta da vin te îmbie” (Ioan Budai-Deleanu, Țiganiada).
(5) Iată cum poți avea toate acestea fără să muncești, ci doar petrecând:
-Se cumpără o sticlă de Ballantine’s Brasil, se face profilul Brasil Shake și se înscrie codul de pe sticlă.
-Gașca să danseze samba în cinstea băuturii dătătoare de viață, de distracție și de câștiguri fabuloase, iar filmarea să fie înregistrată și încărcată pentru a concura cu altele.

-Rostește un toast cu paharul plin cu băutura magică în mână, folosind cuvintele: lime, Ballantine`s Brasil, vară, kilt-uri și pregătește-te să iei în stăpânire locul unde curge lapte, miere, vin și țuică pâraie, iar dimineața în loc de rouă cade unt!

Păcatul de a fi preocupat de păcatele altuia...

Se-ntâmplă ca atunci când aflăm că nenorocirea s-a abătut asupra unui cunoscut, în loc să ne exprimăm compasiunea, să spunem cu aer de cunoscător:
-Cine știe ce păcate a făcut. Nu l-a lăsat Dumnezeu nepedepsit!
Și facem acest lucru, chiar când analizând cu microscopul viața noastră, realizăm că Dumnezeu nu ne răsplătește niciodată direct după faptele noastre că atunci ar fi, în mod sigur, vai și amar de noi!
Atunci de ce ne place să aducem în discuție păcatele altora?
„De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bârna este în ochiul tău?

Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău”. Nenorocirile vin pe capul tuturor mai devreme sau mai târziu, încercările sunt făcute pentru oameni. Anumite suferințe vor scoate tot ceea ce este mai bun din noi, așa cum procesele chimice și tehnologice scot aurul cel mai prețios, iar șlefuirea diamantelor bijuterii unice în lume. Este o dovadă de slăbiciune fără precedent și micime sufletească la superlativ să te bucuri de răul altcuiva, chiar dacă acela te-a rănit de moarte. Este un soi de bucurie vinovată, cu atât mai mult, cu cât mobilitatea nenorocirilor care ating lumea este fără precedent. Păcatul de a fi preocupat de păcatele altora este unul absurd și dintre cele mai grave, fiindcă neglijăm propria persoană.

Formă zveltă, perfectă

El privea pierdut produsul acela. Era o minunăție cu o formă zveltă, perfectă. Îl analiza pe toate părțile, îl atingea tandru, mai mai ca l-ar fi sărutat dacă nu erau atâția oameni de față...Degetele sale curgeau pe liniile curbe, perfecte din sticlă 3D și metal. Îl sorbea din ochi, iar eu fierbeam de gelozie, când repeta ca în transă:
-Formă zveltă, perfectă, formă zveltă, perfectă...
Formele mele nu mai erau nici zvelte, nici perfecte, doar inima rămăsese la fel de bună, deși era învelită în grăsime.
-Galaxy S7 edge comod de ținut în mână, spunea mulțumit!
...Eu nu mai eram comod de ținut nici în două mâini!

Datorită formei sale subțiri și camerei performante care-i permitea să facă fotografii și când suflă în tortul aniversar, era clar că treceam pe locul doi. Mai erau și jocurile și conexiunea instant la internet. Rivala mea minune era și rezistentă la praf și la apă. Mie când îmi intră praful în ochi lăcrimez, pielea capătă o culoare neplăcută, părul parcă l-am cufundat în cenușă, dar Galaxy S7 edge rezista la munți de praf și putea fi cufundat în apă la 1,5 metri, până la 30 de minute!!!
Îi priveam ochii pofticioși și mă simțeam pierdută, până la momentul revelației:
-Voi reveni la forma zveltă, perfectă care l-a sedus să nu se mai despartă pe viață de Galaxy S7 edge! Voi înota, voi face sport, mă voi scufunda în mare să nu se mai îndure să mă lase din mână!
...Povestea are final fericit. E mult de-atunci de când am fost geloasă pe simțurile lui devenite sclave ale acelui telefon mobil și am hotărât să depun eforturi uriașe ca să rivalizăm în formă și eleganță. Astăzi, mă mândresc cu inima mea bună, într-un corp perfect datorită lui și numai lui. Cine nu are Galaxy S7 edge să-și cumpere!

Ajutor de nădejde în saună

O copilărie fericită cu aer condiționat 9000 BTU ieftin

Vara avem sauna uscată permanent acasă, la bloc, la etajul 10. Simțim cum ni se usucă pielea, părul, ochii și plămânii. În miezul zilei, nu mai avem nici stropi de transpirație, de aceea cel mic îmi strigă neajutorat:
-Mami, mă topesc mami! sunt ca o înghețată lăsată la soare. Ce ne facem noi?
Dacă deschid geamurile, tsunami de căldură ucigașă va intra cu toată forța. Încerc să acopăr ferestrele cu cearșafuri ude, iar după câteva secunde apa din ele clocotește.
Între timp, celui mic i s-au pârlit buzișoarele și i-a pierit pofta de mâncare. Își ia jucăriile din pluș și le vorbește cum ne-a auzit pe noi încurajându-l:
-Lasă că trece el și vara asta! Știu ce gândiți. Câte veri să treacă până să trăim și noi omenește? Aveți blăniță, săracii de voi și suportați greu cuptorul acesta...
Apoi se întoarce spre mine:
-Mami, luați bani din pușculița mea și cumpărați aer! Câte minuni nu au ieșit acum! Cum eu pot să călătoresc virtual cu tableta, luați un aparat minune care să ne transforme casa într-un frigider vara și într-o aerotermă iarna.
Copilul are dreptate. Avem nevoie de ajutorul magazinului Aer Neconditionat în orice anotimp!
Cum nu putem atenta la pușculița copilului, tastăm „aer conditionat 9000 BTU ieftin”.
Intrăm în magazin. Răcoarea ne izbește plăcut, ca un val jucăuș de mare. 19 producători și-au expus aici aparatele minune, care oferă aer rece vara și încălzesc casele iarna. Toate aparatele de aer conditionat 12000 BTU sunt performante, consumă puțină energie și sunt silențioase. Prezențe discrete, dar indispensabile în orice locuință. În București transportul este gratuit, iar montajul se realizează în 48 de ore.
Ducem copilul la bunici, iar când se va întoarce va găsi în casă oaza de răcoare pe care și-o dorește.
Consultanții ne prezintă oferta aer conditionat 18000 BTU.

Airwell ne reține atenția prin denumire și prin caracteristicile sale. Funcțiile multiple de dezumidificare, încălzire, răcire și ventilație ne seduc. Filtrele antipraf și antibacterian ne aduc aerul pur de munte în mijlocul orașului. Termenul de garanție este de trei ani. Trei veri fericite, la aer curat, chiar când nu avem bani de concediu!
Aparatul acesta este un adevărat vrăjitor al temperaturilor! Asigură răcirea atât la 0 grade, dar și la +48 de grade și poate încălzi, chiar dacă gerul este de -15 grade sau în locuință sunt +24 grade.
Peste două zile cel mic se joacă la telecomanda furnizorului de aer:
-Mami, acum vreau la poli! Uite ursii polari și zăpezile nesfârșite, dar mai ales ghețarii albaștri. Ne-am răcorit destul, nu? Acum să  poposim la ecuator. Lianele uriașe se întind de la un balcon la celălalt legând toate blocurile între ele de parcă ar fi arbori uriași. Scorpionii și șerpii sunt periculoși, nu-i așa?
 Revenim la poli. Privește turmele de reni, mama, scurmând prin zăpadă după iarbă!
Ah, iar mi-e dor de ecuator. De pe scaunul meu călătoresc cu ajutorul aerului condiționat în toată lumea!!!
I-am explicat micuțului că nu i-am cumpărat o jucărie nouă, ci am desființat sauna obligatorie de la etajul 10, iar el mi-a răspuns zâmbind:
- Produs de calitate, cu trei ani garanție!

Bonă gratis pentru răcoare-n toiul verii

Acum toate vecinele știu cât de răcoros este apartamentul nostru. Aerul condiționat a devenit vedetă în bloc și noi datorită lui.
-De unde l-ați cumpărat? Știți ce-mi place la el? Lucrează pe mutește. Al meu m-a îmbolnăvit de nervi, dar acesta este minuscul, elegant, discret. Aproape că nu aș mai pleca acasă, îmi spune vecina de la 8.
Se relaxează pe canapeaua din sufragerie, apoi se oferă:
-Dacă doriți să plecați undeva, pot sta cu copilul. Regret că nu-l pot lua la mine, fiindcă l-ar durea capul toată ziua de la zgomotul aerului condiționat, dar cred că aveți încredere să ne lăsați aici.

Bucătăreasă și menajeră la pachet cu cel mai bun aer condiționat

 Ieri a venit soacra în inspecție. Venit, văzut, plăcut. Nu s-a mai lăsat dusă din sufragerie, iar eu, noră bună (mânca-o-ar mama pe ea de fată!) i-am propus să doarmă la noi.
-La mine este cuptor, dragă! Mă lăsați voi să dorm aici, la răcoare? Îmi salvați viața, căci căldura îmi provoacă insomnii, nesomnul declanșează crizele de inimă, apoi nervii explodează...
-Ei, mămico, sper că aici nu vor exploda, insist cu diplomație.
-Mâine vă gătesc și vă fac ordine în toată casa cât ești la serviciu, promite ea.
Aproape toată vara am avut menajeră, bucătăreasă și bonă gratis, datorită aerului condiționat.

Arta sublimă

Forma sublimă de artă nu este nici dansul, nici literatura, nici muzica sau pictura, ci noblețea inimii omului, care refuză să-și umilească semenul când are prilejul și nu-i permite acestuia să cadă în derizoriu prin propriile fapte sau replici.
Există în lumea noastră oameni, adevărați îngeri păzitori, care intervin energic în momentul în care suntem pe punctul de a ne face de râs în public, ne iau de braț delicat și ne îndepărtează de mulțime, pentru a nu comite ireparabilul. Nici nu știți cât de mult valorează gestul lor!
Cea mai adevărată artă este aceea de a fi om. Nu poate fi un artist mare, cel care nu este om cu ceilalți! Ce ar putea trasmite?
Adevărata artă este aceea de a nu lăsa în noaptea deznădejdii un suflet dezorientat. A încuraja în sensul constructiv al termenului este divin. Am văzut „oameni” care-i încurajează pe ceilalți să se certe, să se bată, să arunce cu vorbe grele unii în ceilalți.
Și dansul este grațios, dar să întinzi cuiva mâna să-l ridici după ce a căzut și s-a rănit grav, reprezintă un gest de neuitat. 

Cine dezleaga limbile la petreceri...

Visam demult să particip la o petrecere cosmopolită, într-un oraș cosmopolit. Să aud în jurul meu vorbindu-se toate limbile pământului, să văd ochi oblici, kilt-urile scoțiene fluturând în ritm de samba, nuanță de braziliancă și profil de grecoaică, să aud accent rusesc!
Ce ingredient ne-ar fi reunit intr-o noapte de vară înaltă, fardată cu pulbere de stele și parfumată cu flori de tei? Să-și deschidă brațele o grădină plină de vegetație și să ne primească!
Cinci ingrediente care să ne dezlege limbile încurcate la construirea Turnului Babel, să ne facă să vorbim o limbă a petrecerii, să simțim la fel, să ne mișcăm la fel, să savurăm feliile de fericire din cupele pline cu Ballantine’s Brasil.
Așa am redactat noi proclamația petrecerii înainte de petrecere și după petrecere:
1) Nicio petrecere fără Ballantine’s Brasil. Prietenii, indiferent ce limbă vorbesc să înscrie codul de pe sticlă, după ce o golesc,să putem merge împreună în Scoția!
2) Să participăm în masă la la fiesta #brasilshake. Prieten pentru prieten și cod pentru cod, aceasta să fie deviza noastră!
3) Nicio petrecere fără să dansăm Brasil Shake, fără să filmăm și să înscriem rezultatul prestației noastre în concurs! Toate demersurile petrecăreților duc în Scoția!

4) Cu  un pahar plin cu magica băutură,  să  toastăm în cinstea prieteniei noastre și a plecării în Scoția, folosind cuvintele: lime, Ballantine`s Brasil, vară, kilt-uri. Dovada înregistrată ne apropie de excursia mult visată.
5) Să ni se dezlege limbile, să vorbim limba petrecerii, să ne mișcăm la fel, să bem la fel, să simțim la fel!
Vara, grădinile-și scuturau suvițe de vegetație din ochi. În pahare se îmbrățișa whiskyul scoțian cu felii de lămâie, se sărutau cuburile de gheață, cu feliile de măr. Licuricii sclipeau în iarbă, roua arginta totul, inimile erau tinere, libere, fericite...
Viața era o petrecere, petrecere, petrecere!

Nicio petrecere fără decență!

Oricâte licori ar curge în pahare, oricâte zâne și-ar undui șoldurile la petreceri, oricâte minți s-ar pierde pe ritmuri latine, în iureșul sârbelor sau al horelor, să n-o uităm pe Măria Sa, Decența! Să o alegem drept fundal și să ne gândim la un cocktail unic preparat din cinci ingrediente bine alese pentru distinșii invitați!
1) whisky scoțian   turnat în pahare de cristal, cu gheață și felii de lămâie, după ce a fost lăsat ani întregi în butoaie de stejar. Brazilianca și scoțianul țes împreună o poveste de dragoste și o coc la soarele sau stelele verii, de nu se mai satură cunoscătorii să o savureze!
2) vanilie, miere, măr, muzică divină și magie. Aromee, aromee care ne întorc în timp și ne conduc prin labirintul inițierii noastre permanente.
3) cocktail-uri lejere de vară, în pahare așezate pe plajă în costume de baie, să li se vadă formele generoase. Glen Rio, cu sâni de mere, cu parfum de Ballantine's Brasil, ten creol, ochi sclipitori de gheață și coapse ferme!

4) Scoția cu istoria ei tulburătoare și salba de castele, cu lacului Loch Ness și monstrul Nessie, cu proba de aruncare a trunchiului de copac și cu sfâșietoarea muzică de cimpoi... Să dansezi Samba cu prietenii de pahar, de suflet și de petrecere la distileria Ballantine’s!
5) Decența de a cumpăra și de a consuma numai Ballantine’s Brasil. la petreceri, apoi precauția de a păstra bonul, de a introduce codul promoțional de pe sticlă și perseverența de a fi pregătit să pleci în pași de dans spre Scoția cu prietenii!!!

Școala de șoferi cu peripeții

„Iarna nu-i ca vara, domnule!” După ce am auzit remarca la un clasic în viață, am realizat cât de mult timp liber am iarna. Feerie de odihnă, nu alta. Ce-ar fi de Crăciun să-mi fac cadou permisul de conducere? Întâi volanul și apoi mașina propriu-zisă. Fac și eu ca o vecină îndrăgostită nebunește de lada ei mergătoare. Când a cumpărat-o l-a întrebat pe proprietar dacă poate să scoată volanul, cum scoate casetofonul, să nu i-o fure careva.
Cum pe atunci încă nu se înființase PDC, locul unde să mă pregătesc pentru examen drpciv m-am dus la instructorul lăudat cu sacul. Puneam două condiții elementare: să nu mă injure sau să-mi vorbească urât și să nu-mi dea peste degete cu ciocanul când greșeam, cum erau loviți băieții la orele de condus tractorul în liceu.
Instructorul meu avea o figură comică, îți venea să râzi cum îl vedeai apărând. Adora să se audă vorbind. Ținea prelegeri academice despre șoferul încercat, cu experiență, care trebuie să se descurce în orice situație.
-Strecori mașina ca ața în urechile acului la nevoie, numai să-ți salvezi viața. Ce câștigi dacă stai blocat și aștepți să intre altul în tine. Mai bine intri tu în el. Îl ciocnești și îi „iei oul”.
Se exprima prea complicat după gustul meu. Eram încă marcată de experiențele neplăcute avute în orele de condus, noroc că maistrul nu lovea și fetele peste mână când greșeau. Am plecat de la ora de matematică, mințind că sunt pe grafic la condus și după ce s-a ridicat bariera, în loc să bag în viteză, am dat marșarier. Noroc că sistemul dublu de frânare a funcționat, altfel m-aș fi cocoțat cu ditamai utilajul pe autoturismele din spatele meu.
Apoi, ca drept pedeapsă, am fost pusă să conduc în curtea liceului. Tocmai când băieții îmi comentau abilitățile, m-am urcat cu roata din spate pe o piatră imensă, înclinând amenințător de mult vehicolul într-o parte...
Acum nu mai sunt copila din liceu, care să se gândească numai și numai la Litere. Pornim să cucerim străzile înzăpezite. Dumnezeu și-a pus îngerii să-I jumulească gâștele și să arunce fulgii pe pământ. Mașina alunecă asemenea unei sănii. Cum este apropape de Crăciun, șirul mașinilor pare nesfârșit, trecători cu bagaje îmi sar în față traversând pe oriunde. Condusul este un calvar. Într-una din zile, instructorul meu oprește misterios să mă ia din locul stabilit.
-Astăzi dai proba de foc, îmi spune promițător! Hai, hai, urcă repede, nu te mișca asemenea unei bunicuțe, că n-am nici frână, nu merge nici claxonul, dar cum mă descurc în orice situație și vreau să te învăț la fel și pe tine, uite cum fac!
Deschise larg geamul, în timp ce vorbea și scoase capul urlând și gesticulând cu o mână:
-Bă, nu am nici frână nici claxon, la o parte că vă ia mama Diavolului, că i-am promis domniței că nu vorbesc urât!
A fost o experiență de neuitat, iar la ora următoare de condus nu m-am dus. Oricum, am zăcut de spaimă și de răceală o lună.
M-am vindecat greu. Acum, am găsit o școală de șoferi bună și fac deja cât mai multe chestionare auto.
Instructorul de acolo mi-a recomandat să verific mașina înainte de a pleca în cursă și să nu mă transform în frână sonoră și claxon de dragul aventurii!!!

Confuzia de sentimente sau sentimente confuze...

Multe dintre sentimentele umane se suprapun sau se intercondiționează. Gama lor este așa de variată, nuanțele atât de subtile, încât se întâmplă deseori să confundăm respectul profund, care ar trebui să stea sub semnul iubirii interzise, cu dragostea, frustrarea pricinuită de iubirea neîmpărtășită cu ura,  mila cu empatia.
Să fii judecătorul sentimentelor altora, dacă acestea nu te privesc direct, reprezintă un nonsens și o pierdere de vreme. Doar oamenii lipsiți de minte se întreabă de ce X o place pe Y de ce Z, nu poate trăi fără M, de ce cuplul adamic s-a despărțit.
Dinamica sentimentelor este fără precedent, de aceea este lipsit de logică să-i pretindem cuiva să ne iubească la fel ca în prima zi (este posibil să ne iubească mai mult ca atunci, chiar dacă este reținut în dovezi, că declarațiile oricum nu au suport real mereu sau iubirea s-a tocit în timp din cauza rutinei).
Confuzia sentimentală, respectiv sentimentele confuze au bulversat la un moment dat pe fiecare dintre noi și ne afectează, indiferent de vârstă. Este aceasta una dintre marile provocări ale vieții, momentul când un adult, încercat de viață, participant la miile de lecții ale acesteia stă să analizeze, să despice firul în patru pentru a clarifica două lucruri importante: ce simte cu adevărat și consecințele sentimentelor sale asupra celorlalți și asupra sa...
Tocmai de aceea, într-un astfel de moment trebuie să oferim intimitate celui aflat în cauză, să ne retragem discret și să intervenim doar dacă suntem solicitați.
Și, da, chiar dacă într-o clipă, cineva ne strecoară în palmă inima sa, iar nouă nu ne place nici persoana, nici sentimentele sale, să n-o aruncăm între tălpile trecătorilor.
Confuzia sentimentală este o boală de sezon, ca o răceală curentă și cu voință se tratează. Ea este de asemenea contagioasă, nici înțeleptul înțelepților nu este imun la ea, ceea ce este important fiind faptul că nu trebuie să dăm nimănui seamă de clipa efemeră de rătăcire, dacă nu a fost nimeni din jurul nostru rănit.
Nimeni nu are dreptul să judece confuzia de sentimente sau sentimentele confuze, atâta vreme cât nu-l privesc direct!

În mod normal, cuvintele se utilizează gratuit...

În mod obișnuit, cuvintele sunt cea mai scumpă resursă gratuită. Le ei din repertoriul nativ, le folosești, clădești relații, profesii,un viitor cu ele, rănești suflete, vindeci inimi rănite, fără să plătești nimic...
Uneori le așezi la loc, alterori le lași răspândite pretutindeni. Ai libertatea să le strici, nimeni nu te va pedepsi. De pildă dacă pleci în altă țară, pentru câteva luni, la întoarcere poți stâlci limba maternă pentru impresie artistică...
A stat omul și s-a gândit:„ce bogat m-aș face, dacă aș vinde cuvinte! Le-aș vinde, fără să investesc nimic. Ar fi ca și cum aș distribui într-un market pungi cu aer, ba mai avantajos fiindcă că nu aș plăti și pungile!”
Însuflețit de acest gând, și-a înfipt mâna sa lacomă în cuvinte și a început să le vândă. Se pot face afaceri colosale cu cuvintele, deși ele sunt făcute să nu coste absolut nimic.
Consultația la avocat  sau notar costă, o oră în cabinetul medical, la fel, publicitatea se plătește cel mai bine. Ziaristul transformă și el cuvintele în pâine: albă pentru el, mucegăită și otrăvitoare  pentru ceilalți.
„Informația costă”, îmi amintesc replica unei colege cu pronunțat spirit întreprinzător.
Confesiunea, la preot și psiholog costă, în afară de bani, te poate costa și reputația, fiindcă deontologia este un basm frumos în care nu cred cei care o proclamă!
Încă puțin și ni se va spune: „Cinci lei dacă vrei să-ți spun ce fac. Timpul înseamnă bani, iar ca să vorbesc cu tine, costă.”
Haideți să nu ne comercializăm limba într-atât, încât să ni se spună că am devenit un fel de  Iuda al cuvintelor!!!

Hai, mireasă!

„Femeia asta nu mai vine! Dacă ar întârzia ca de obicei, nu ar fi nimic, numai să nu mă facă de râs în fața invitaților, se gândea mirele întristat! Preotul îmi face deja semn la ceas, lumea din biserică s-a plictisit, programarea de la fotograf a expirat deja la restaurant vom ajunge cu întârziere. Sper să nu mă penalizeze toți din cauza ei! Dacă nu vine, m-am nenorocit! Nu există planul B.”
-Vă rog să-mi potriviți bine genele să nu-mi cadă în paharul cu șampanie! Să-mi prindeți bine voalul și mult fixativ pentru coafură să nu mă trezesc cu căpița de păr pe ochi, dădea indicații prețioase mireasa! Machiajul să fie rezistent și cât mai aproape de natural.
-Ne așteaptă lumea la biserică, spuse nașa! Să ne grăbim puțin!
-Nu mă grăbesc deloc! Să aștepte și el, cât am așteptat eu să mă ceară de nevastă. În mod obișnuit așteaptă răbdător două ore, la nunta noastră mi-am propus să întârzii trei!
Povestea începea frumos. După două ore, jumătate din biserică s-a golit, femeile bârfeau deja pe la colțuri, în timp ce văduvele tinerele și fetele nemăritate îl asaltau pe mire. Preotul a făcut semn că se duce să-și schimbe odăjdiile, iar mirele se ruga fierbinte să apară mireasa lui!
Cu fondul de ten și rimelul șiruindu-i pe obraji, cu rochia albă având buline de noroi, ea a apărut, în sfârșit.
Preotul, iertător, s-a întors în altar, în timp ce ei au început să se certe printre dinți:
-Să întârzii trei ore de la propria-ți nuntă? Măcar dacă merita așteptarea, dar arăți execrabil!
-În cazul acesta plec, spuse ea printre sughițuri de plâns!  Găsește-ți alta, dragule! Dacă aveai gânduri curate, mă cereai demult. A trebuit să treacă cinci ani de așteptare. După ce că mi-a stat ceasul, deși l-am potrivit de seara, iar mașina, trimisă de tine să mă ia, ce rușine! A rămas în pană exact când a început să plouă, în mijlocul băltocilor pline de noroi, iar amicul tău, m-a coborât pe mine, mireasă, să-i împing de mașină. Vorbim noi după cununie. Crezi că rămâne așa?
-Declarația de dragoste, după sfânta taină a cununiei, spuse preotul! Draga mea, o vizită la WatchShop 
și vei știi ce își doresc bărbații, iar tu, mire, vei readuce liniștea în casă! Problema voastră are rezolvare acolo!
- Ce să-și dorească bărbații? Femei goale și băutură, părinte, Doamne iartă-mă că sunt în biserică, spuse mireasa suspinând.

Nunta s-a desfășurat între două zâmbete și nouă replici spuse printre dinți, între o mângâiere tandră pe obraji când se uita lumea și o zgârietură sau o ciupitură pe sub masă. Abia târziu, după ce s-a strâns darul, musafirii au plecat, iar ei și-au adus aminte de recomandarea preotului și ca să nu debuteze căsnicia cu o păruială, au hotărât să intre în magazinul virtual recomandat de fața bisericească.
-Ne-a recomandat un magazin de ceasuri, să fim punctuali, dragul meu. Cred că are dreptate. Iartă-mă că te las mereu să aștepți. Dacă tot ne uităm, să alegem un cadou pentru tine! Uite, de 6 ani știu totul despre ceasuri și au peste 9 000 de modele în stoc. Ia te uită ce frumusețe. Ceasul Festina îți va aduce minte de toate peripețiile noastre de la nuntă. Ți-l cumpăr, dragul meu! Este cadoul meu pentru tine. Am întârziat nepermis de mult, mă revanșez cu un ceas!

-Nu știu cine are nevoie mai multă de un ceas, iubire? Al tău s-a defectat astăzi și în amintirea celui care ne-a bulversat nunta, îți iau un ceas Ceas Fossil JACQUELINE ES3698SET.

Din acel moment, armonia a început să domnească în familia lor. Întârzierile variau cu +-15 secunde...