Revelionul la Polivalentă face îmbătrânirea mai ușoară

Eram adolescentă și doream să petrec un Revelion atipic, care să se încrusteze în caseta amintirilor. Pe atunci, anii țineau cu mine, bătrânețea era departe, iubeam iernile pentru că mi-era cald și când crăpau pietrele, mergeam iarna cu pletele în vânt, chiar dacă-mi înghețau șuvițele blonde, iar astăzi când mă dor măselele mă întreb la ce bun. Ne-am strâns un grup de prieteni, ne-am mascat, am improvizat o capră, cineva a învățat niște versuri și am pornit-o prin sat. Zapada ne ajungea până la genunchi, iar oamenii ne deschideau larg porțile. Săracii erau mai darnici. bogații se încuiaseră cu banii lor cu tot. Colindând de la o margine la alta a așezării de rai, ne-am amintit de baba Lina. Era singură. Noi căpătaserăm portocale, cârnați, cozonaci, dulciuri, de toate. La lumina lămpii se profila fața bătrânei stând la masa goală. A ieșit în pridvor și ne-a spus:
- Vă primesc, dar nu am bani! Nu am de niciunele, dragilor! Am doar mere și semințe coapte de dovleac!
- Vă colindăm și fără să ne dați nimic, i-am spus.
I-am înveselit puțin bătrânețea, apoi am realizat că stătea învelită în cojoace și nu avea foc. În mod sigur că dormea îmbrăcată. Am întrebat-o dacă are lemne. Nu avea. Cineva s-a dus acasă și i-a adus o sanie uriașa de lemne. A venit și cu sarmale și cu vin. Soba bătrânei era plină de cenușă, dar am împărțit gospodărește treburile și în curând am avut foc în vatră și multe bunătăți pe masă. A fost cel mai frumos Revelion, fără muzică, fără televizor, cu glume și povești de demult, spuse de bătrână. Anul viitor au găsit-o înghețată...
În 2013 doresc să socializez de Revelion. Doresc să am la dispoziție ”cel mai bun DJ american”, să ascult muzică, să dansez, să fiu înconjurată de tineri, să privesc efectele speciale, să beau o cupă de șampanie în mijlocul mulțimii de tineri!
Sunt sigură că http://www.meiromania.com/ vor asigura o petrecere de vis. Fie ca niciun Revelion să nu fie copia altora, chiar dacă vom trăi o sută de ani!!!