miercuri, 1 octombrie 2014

Om de-nchiriat




Mai întâi mi-am închiriat mâinile
Ca să am bani de pâine
Și să trăiesc de azi pe mâine...

Și cum aveam nevoie și de locuință
Am dus la amanet chibzuință,
Și pentru haine, facturi, cheltuieli toate
Am închiriat idei îndrăznețe, gânduri curate.

Iar dacă toată lumea trăia în cuplu, în parteneriat
M-am trezit și cu trupul închiriat.
Cum datoria față de viață era din ce în ce mai mare,
Mi-am scos într-o zi sufletul la vânzare.

Și-atunci, de ce vi se pare ciudat
Când nefericiții strigă pe stradă:
Om de vânzare, trup și suflet de-nchiriat!