Dinspre Muntenia către
binecuvântatul Ardeal drumul șerpuiește chinuit printre dealuri și munți, tăind
păduri verzi de brazi, de fagi sau de stejari. Uneori oamenii au săpat în
stâncă să realizeze o punte de legătură între cele două regiuni edenice ale
României.
Teleajenul aleargă din
munți către câmpie, întinzând cerului și munților oglindă să își admire
măreția. Mașinile trec cu sutele, cu miile otrăvind aerul. Coloane de fum rămân
în urma lor. Pe Valea Teleajenului se
întind sate mândre și bogate, cu grădini și livezi cu izlazuri și pășuni
mătăsoase și cu cârdurile de animale. Vara, lângă cursul apelor apar corturi,
grătare și se aud la maximum manele. Bucuria oamenilor în mijlocul naturii nu poate fi un prilej de întristare, dacă
trecerea lor prin aceste locuri de vis nu ar fi marcată de: cutiile de conserve
aruncate, de ambalajele din plastic, de cojile de castraveți, de șervețelele
umede și cojile de ouă sau resturi de roșii și coji de vinete coapte. Pungi cu
oase, fel și fel de ambalaje foșnitoare și strălucitoare se adună pe iarbă, în
pădure, pe malul apelor.
Mânecenii își iubesc satul
și sunt mâhniți adesea că stațiunea Cheia a devenit o imensă pubelă. Poate că
din mașină mizeria nu pare așa de mare, fiindcă se circulă cu viteză, nimeni nu
aruncă gunoaie pe drumul public, de teama camerelor de luat vederi. Este
necesar ca iubitorul de drumeție să ia la pas pădurile, dealurile, malurile
râului până departe aproape de izvor să descopere impactul „civilizației”
asupra naturii.
Noile educații au fost
introduse în programa școlară, Școala Verde reprezintă și ea o etapă importantă
a implementării educației ecologice în școli, dar teoria se impune să fie
completată cu practica. Și acasă elevii pot urmări un filmuleț educativ legat
de modul în care oamenii poluează solul și subsolul, apele și aerul și distrug
pădurile. Esențial este însă să meargă acolo unde omul nepăsător a rănit, să
curețe rănile pământului și să le panseze.
Așa se procedează la
Colegiul „Ferdinand I”din Măneciu, Prahova. Doamna profesoară de geografie
Popescu Crina a implementat programul Eco-Școală care se desfășoară în zilele
libere ale elevilor. Clasele sunt organizate excelent, se fac liste de
participanți, se face protecția muncii și după împărțirea sacilor de gunoi, a
mănușilor și a sticlelor cu apă, sunt străbătute locurile în care, după ce se
bucură gratuit de darurile naturii, omul aruncă gunoaiele în iarbă, în ape,
rănind și urâțind totul.
Doamnele profesoare
care însoțesc grupurile de elevi sunt în fața grupului, dar și în spatele
acestuia. Sacii se umplu repede, se numără și sunt puși în remorcile
camioanelor. Se notează elevii fruntași, fiindcă la sfârșitul activității are
loc premierea. Cei mai harnici primesc ghiozdane verzi cu rechizite, în timp ce
fiecare participant este răsplătit cu un tricou verde, o șapcă, un pix și o
agendă. La prânz este pauza de masă. Elevii primesc pachețele cu mâncare,
sticle cu apă sau pahare cu ceai, iar ei știu să pună toate ambalajele în saci.
La sfârșitul zilei,
toți se bucură de recolta bogată: sute de saci plini și o lume mult mai curată.
Dar elevii nu își pot
ascunde amărăciunea. Ei nu înțeleg cum de lumea aruncă fără reținere atât de
multe gunoaie în ape, peste florile de câmp, peste firele fragile de iarbă și
peste acest generos pământ care ne hrănește și ne întreține viața.
În a doua etapă a
proiectului elevii participă la procesul de împădurire. Situată într-o zonă a
confluențelor curenților, acolo unde vântul poate atinge viteza de 200 de
kilometri la oră, o pădure întreagă de brazi a fost pusă la pământ în anul
2020. Trupurile brazilor tineri au fost frânte de forțele dezlănțuite ale
naturii, dar și omul continuă să taie și să înstrăineze aurul verde. La toate
acestea s-a gândit inițiatoarea proiectului, doamna profesoară Crina Popescu,
când a decis să implice elevii și în procesul de reîmpădurire.
„Ducându-i la curățat
poienile și albiile râurilor, stimulându-i să planteze copaci, mai târziu, le
va fi milă să îi taie sau să transforme mediul în tomberon” a declarat
dumneaei.
Educația practică are un
impact mai mare decât furnizarea unor informații teoretice sau „predicile” despre răul pe care omul îl face planetei.
În urma elevilor de la
Colegiul „Ferdinand I” rămân sutele de puieți plantați, miile de saci umpluți
cu gunoaie, în campaniile de ecologizare permanente pe care le fac și o educație aleasă
față de mediu. Formând noile generații în acest mod, omul și natura vor fi din
nou prieteni de încredere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu