Tu ai ucis în mine...

Ultimul clopoțel cu glas argintiu sună trist. Zi de zi ai ucis fericirea și speranța din inima mea însângerându-mi sufletul, dar nu-ți port pică.
Nu te urăsc, deși m-ai eliberat brutal, dar m-ai eliberat. Aripile mi-au fost frânte și nu rupte, de aceea după o pauză mi-am urmat zborul și zburam mai măiastru decât atunci când eram cu tine, când eram nevoită să țin pasul infirmităților tale intelectuale.
Ai făcut ceea ce este drept, în primul rând pentru mine și apoi pentru tine, de aceea să organizăm petrecerea de despărțire http://bellevents.ro/!
De ce crezi tu că vreau invitații și mărturii? Să nu mai încerci niciodată să mă readuci la viață în inima ta, colivie cu zăbrele de metal! Aranjamentele florale îți vor parfuma amintirile...Doar cu ele vom rămâne!
Va fi ultimul buchet pe care mi-l vei oferi și pe care îl voi primi din mâinile tale ca recunoștință pentru tot ce a fost!

Eu am să-l arunc, iar femeia cu care m-ai înșelat și care îți va fi alături îl va prinde...Știu că va trece puțin și o vei înșela și pe ea, poate chiar cu mine, dar eu să nu fiu acolo!
Le voi da de pomană sentimentelor tale, dragule, căci nu mai am nevoie de minciuni!

Tu ai încercat să ucizi în mine tot ce este mai frumos, eu am încercat să salvez în tine adevărul, generozitatea, amintirea!
După petrecere, vom fi doi străini și ne vom întâlni întâmplător...Să nu mai crezi că mai există-n mine un strop de atracție pentru tine, pentru că atunci când mi-ai ucis liniștea sufletească, de fapt te-ai ucis pe tine în inima mea, iar eu scot mortul din suflet cu lăutari!!!