marți, 20 octombrie 2015

Când pierdem omul frumos pe care l-am cunoscut...




Când pierdem omul frumos pe care l-a cunoscut și descoperim în locul lui un străin rău, care ne înfricoșează, ne întristăm ca la moartea unui prieten drag.
Câtă durere produce dezamăgirea când încrederea investită se dovedește falimentară! Transformarea este  analizată cu lupa, căutăm mii de cauze exterioare și circumstanțe atenuante, dar sufletul acela ireproșabil, care ne-a umplut de venerație ni se înfățișează în zdrențe și în cea mai grosolană mizerie...
Realitatea este crudă. Poate că și noi am dezamăgit mortal, așa se-ntâmplă între oamenii pentru că suntem diferiți în funcție de axa timpului. Noi, cei de ieri, eram naivi, astăzi suntem calculați și reci, mâine putem deveni senili.
În viața unui om se pot întâmpla multe. El își poate schimba prioritățile într-o secundă. Dinamica prieteniilor și a intereselor a devenit instantanee cum este comunicare în mediul virtual.
Poate tocmai de aceea ar trebui să lăsăm mai mult loc de înlocuiri și despărțiri, de acceptare a tuturor surprizelor pe care ni le oferă viața!