Și totuși oamenii messianici există!

Ne-am obișnuit ca „omul” să vâneze alt om. Să își potrivească ținta intereselor personale, să apese pe trăgaci fără milă, cu riscul de a găuri sufletul fratelui său.
Vânăm oportunități și dacă nu se pot obține fără violență, le obținem înlăturând violent nu contează pe cine!
Există „oameni” cărora nimic nu le stă în fața obiectivelor fixate de la început și multe dintre țintele lor sunt malefice.
Așa s-a ajuns la răpirea și sechestrarea copilelor de pe stradă care sunt obligate să satisfacă poftele bolnave ale celor care consideră că li se cuvine totul, la condamnarea unora mai slabi la sclavie, la vinderea fără scrupule a altui om!!!
Uneori drumul de la libertate la sclavie este foarte foarte scurt și ține exclusiv de acceptarea unui cadou otrăvit. Unui copil i se întinde o bomboană sau o ciocolată, apoi este nenorocit pe viață, unei tinere un drum cu mașina, când oboseala devine mai puternică decât frica.
Omul care vinde alt om sau care îl vânează fără scrupule compromițându-i viața și viitorul ar trebui să plătească scump, adică să fie condamnat și el la situația mizerabilă în care i-a adus pe alții.
Dar astăzi vreau să vorbesc despre omul messianic, omul care nu are liniște, când vede că semenul său este în pericol și este gata să își dea viața să îl salveze, deși nu este un necunoscut!
Câtă mărinimie divină au avut toți oamenii care au sărit în apele reci, mari și grele să îi salveze pe cei care erau pe punctul de a se îneca și au sfârșit ei în adâncuri!
Viața lor a salvat alte vieți și poate că i-a făcut pe cei salvați să realizeze că trebuie să devină și ei asemenea celui care și-a dat viața să salveze...
Omul messianic intră prin foc să salveze din flăcări alte vieți, fiindcă nu poate să stea impasibil, când cineva strigă după ajutor.
Dacă omul messianic ar fi mediatizat mai mult, poate și pornirile atavice ale unora s-ar rușina să mai vâneze cu nonșalanță semenii vulnerabili.
Mi-au dat lacrimile, văzând cum colegul de muncă al unui dresor de urși a sărit să-și apere semenul atacat din senin de animalul pe care îl dresa.
Nu i-a păsat preț de-o clipă că fiara se putea năpusti cu sete asupra sa, ci a făcut totul să îndepărteze ursul de victima sa.
Exemplele pot continua și aș vrea să subliniez că există și oameni care își irosesc viețile fiindcă nu lasă pe alții să se înece în oceanul de răutate din jur.
Prețuiți oamenii messianici și nu îi obligați să devină și ei vânători de oportunități fără scrupule!