Propuneri colaborare

Propunerile de colaborare le puteți trimite pe adresa de e-mail:
elenalarisastan@yahoo.com.

joi, 3 mai 2018

Și copiii au greutățile lor!

Cum v-ați simți să aflați la 11-12 ani că mama care v-a dat viață, v-a pus în cărucior, v-a abandonat la metrou și a plecat? Nu i-a păsat că puteați să cădeți pe peron și lumea grăbită putea să vă calce sau și mai rău să ajungeți în fața metroului. V-a lepădat acolo și a plecat.
Și știți ce mi se pare de o cruzime fără precedent? Ca un copil să afle toate aceste amănunte dureroase și să ajungă să-i fie teamă în orice secundă a copilăriei lui că abandonul se poate repeta.
La cel mai mic reproș, inimioara îi tresaltă: „Dacă mă vor lăsa din nou, undeva departe? Oare ce voi face?”
Pentru unii copilăria nu este deloc o perioadă fermecătoare a vieții. Este traumatizant să afli și ca adult că familia te-a renegat, că ai tăi nu te-au vrut...
Cea mai dificilă problemă a copiilor este că au impresia că lumea este bună și nevinovată, așa cum este sufletul lor. Dacă un străin le oferă dulciuri, copiii nu cred în ruptul capului că pot fi uciși fiindcă au luat o ciocolată de la un străin cu inima plină de venin, care prin bomboană dorește să le mutileze trupul...
Ei așteaptă iubire și protecție și de aceea nu își iau niciodată măsuri de precauție.
Judecăm uneori copiii privindu-i din afară și îi etichetăm la modul simpluț: „obrăznicuț”, „lipsit de maniere și de finețe”.
Este posibil ca acel copil să nu se mai joace demult cu păpușile sau cu mașinuțele și să fie copleșiți de greutăți care apasă mutilant asupra trupului și sufletului lor.
Astăzi, am descoperit că o fetiță din clasa aV-a știe mai multe retețe de bucătărie decât mine fiindcă ea gătește pentru familia ei și deși se confruntă cu multe greutăți, dăruiește zâmbetul ei generos fără să stea pe gânduri.
Poate că într-o zi, colegii vor înțelege că este cumplit să ai un părinte depresiv, să fii speriat de mic și să devii mamă pentru frații mai mici fără să vrei!!!