Să învățăm să ne prețuim de la oamenii adevărați!

Psihologii spun că nu este deloc sănătos pentru un copil să audă cum tata o denigrează pe mama, cum părinții se ceartă permanent între ei. Copilul, care este al amândurora și îi iubește pe amândoi la fel, se simte vinovat, când în prezența sa tatăl o denigrează pe mama sau invers.
De ce se întâmplă atâtea jigniri și răniri aproape mortale în căminul în care toți ar trebui să se simtă doriți și protejați? Acasă trebuie să fie Raiul în care sufletul trudit să își afle mântuirea și nu Iadul cu cazanele de smoală clocotită în care să fiarbă ce a mai rămas din oameni!
Vă dați seama cât de ușor este pentru străini să zdrobească o astfel de familie aflată pe calea dezbinării sigure.
Dar ce faci, când vine un străin, s-așază blând la masa plină de gâlceavă și spune:
-Oameni buni, ați construit atâtea lucruri minunate împreună, încât sunteți capabili să ajungeți la o reconciliere, puteți să faceți din casa aceasta frumoasă, un palat de vis!
Străinul venit de la capătul lumii vorbea în cea mai emoționantă limbă: limba sufletului acestui popor, fiindcă ne-a lăudat mașinile românești, a citat din poeții români, ne-a lăudat sportivii români, a aplaudat la scenă deschisă isprăvile noastre. 

Doamne, câtă înțelepciune să spui unui popor dezbinat că, așa cum într-o competiție importantă Duckadam a apărat 4 lovituri de la 11 metri și el va reuși să se replieze și să obțină câștiguri spirituale fascinante!

Într-o limbă a păcii, Donald Tusk a demonstrat ce înseamnă să fii un politician adevărat.

Să construiești: speranțe, punți de legătură între oameni, pacea este lecția pe care ar trebui să ne-o însușim de la acest om minunat, care mi-a umplut ochii de lacrimi.

Mi-am dat seama că există oameni minunați, care respectă chiar și pe cei care nu se respectă ei înșiși și că știu să răspundă mesajelor categorice, ofensatoare  cu lucruri care merg la inima ascultatorului și care produc vindecare.

Româna este limba păcii, așa ne-a demonstrat oaspetele nostru înțelept și decât să spui o mie de cuvinte numai să arăți celor din jur că știi engleză, mai bine te apropii de masa gazdelor cu zâmbetul pe buze, cu sufletul curat, cu cele mai alese sentimente.

După discurs, parcă Donald Tusk ar fi român.

Eu îl consider deja ca fiind un frate care mă învață să fac ca Duckadam la Sevilla, adică să nu mă dau bătută, când toți pariază că voi ieși din luptă în genunchi.

Mă plec în fața acestui discurs istoric șiîl aplaud cu întreaga mea ființă pe cel care l-a rostit atât de frumos!