Orice blogger este un profet în felul său. Prin cuvinte, el răspândește vești rele sau vești bune fiind în slujba cititorilor săi, dar când renunță la propria viață pentru a le salva pe ale altora este profetul care demonstrează că se poate trăi tot ceea ce se scrie frumos. Drumul de la teorie la jertfă este un fel de Golgotă pentru fiecare dintre noi. Crucea altruismului este grea fiindcă dragostea de propria viață este anulată de iubirea până la sacrificu a vieților celorlalți. Din păcate, eroii nu au succes! Eroii mor din prea mult altruism și din iubire dezinteresată, iar fapta lor este uitată peste câțiva ani...Cu toate acestea, dacă s-ar naște iar și iară, astfel de oameni nu ar renunța la a se arunca în apă și foc pentru ceilalți! Și este așa o ironie a soartei că existența eroului adevărat trece monotonă și cenușie până în momentul în care execută ritualul sacrificiului suprem înălțându-se către soare...Abia când l-am pierdut realizăm cât de mult valora!
Claudiu Petre era un munte de om și a demonstrat că este un munte de suflet.
A intrat in Infern de mai multe ori să nu-și lase prietenii, semenii să ardă de vii.
Sufletul meu este în doliu pentru Salvatorul care împletea promisiuni și povești din cuvinte și a oferit propria viață ca să smulgă din ghearele morții viețile altora!
Eroii nu sunt niciodată răsplătiți, eroii sunt monumente de altruism și de s-ar naște iar și iară și-ar dărui omenirii viețile lor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu