vineri, 22 ianuarie 2016

Aventuri pe tărâmul stomatologiei

Plecat de-acasă, din satul pierdut în munți, în care își trata durerile de măsele cu ceai de frunză de piersic sau de coajă de salcie, pe care-l ținea în gură, apoi îl scuipa, se gândise să cucerească Bucureștiul, apoi să se întoarcă în satul său cu o mașină de teren și să-și ducă părinții în orașul tuturor posibilităților pentru a-i îngriji cum l-au îngrijit ei în copilărie... Învăța repede privind în jur, muncea cât zece, ambiție avea cât 20 de oameni la un loc. Planul era bine stabilit: două-trei locuri de muncă, o cameră cu chirie, bani strânși la ciorap, apoi un credit pentru un apartament... Căuta cu disperare anunțurile de angajare prin ziare și după ce suna, se prezenta la interviu. Avea cîteva trucuri: nu zâmbea și vorbea fără să deschidă gura prea mult: avea mulți dinți lipsă și carii, ar fi avut nevoie de o albire a danturii realizată la o clinică de stomatologie, dar și de extracții și implanturi dentare. Rată zece interviuri, deși ar fi crezut că a primit postul pentru care s-a prezentat. Nu-și dădea seama unde a greșit: răspunsese frumos la întrebări, se purtase natural, s-a prezentat corect îmbrăcat și își făcuse temele interesându-se despre firmă!!!Oare nu era bun de nimic??? Părinții lui vor rămâne în munții izolați de ploi și de ninsori pentru totdeauna? Era nedrept, deoarece dorea să câștige pentru totți nu numai pentru el! La sfârșitul ultimului interviu izbucni plin de furie: -Vă rog să-mi spuneți unde greșesc de nu mă angajează nimeni! -Dumneata, nu știi să zâmbești. Nu ai observat că în ultima vreme se pune accentul pe comunicare și pe zâmbetologie? Cum să atragi clientul dacă-i vorbești încruntat și abia deschizi gura? -Am nevoie de acest post, vă rog să mă angajați că învăț să zâmbesc, spuse hotărât! -Bine. Zâmbiți, vă rog, să vedem dacă puteți realiza minunea! Să le arate problemele sale stomatologice? Să-l creadă un om căruia nu-i place curățenia, deși era vorba doar de teribila frică de dentist??? -Domnilor, mă voi duce la cea mai bună clinică stomatologică, dar nu mă obligați să vă zâmbesc acum! Am fost la un stomatolog când m-a durut prima măsea, i-am arătat-o, iar el a pus cleștele pe cea sănătoasă de lângă ea și atras fără milă. S-a întâmplat să se rupă și să rămână colțul acolo, iar eu am făcut infecție. Altul mi-a atins buza cu polizorul, în sfârșit, ultimul mi-a făcut greșit anestezia, de mi s-a umflat toată fața, de aceea nu pot să zâmbesc...Am nevoie de un loc de muncă! Le-am promis părinților că-i voi aduce la oraș, că vor mânca la cele mai bune restaurante, că le voi oferi o bătrânețe fericită! Cei din comisie au apreciat sinceritatea lui. Înțelegeau acum de ce omul nu-și arată deloc dinții, în timp ce ai lor radiau la fiecare zâmbet și s-au gândit să-i ofere o șansă. L-au angajat, dar omul trebuia să-și refacă zâmbetul în șase luni. . Cineva îi întinse o carte de vizită a unei clinici stomatologice. Ieși pe jumătate fericit, pe jumătate amărât din sediul colosal al firmei. -Am visat să devin domn la oraș, să mă salute portarul și să-mi deschidă ușa, să strâng bani mulți, dar ironia soartei, nu am nici bani de dentist. Sunt pe zero și vreau să încep de la zero. Cum să fac? Cel care-i dăduse cartea de vizită, îl ajunse din urmă. -Știu de ce sunteți îngrijorat, dar la Cris smile puteți plăti în 12 rate, fără dobândă sau 24-36 de rate cu dobândă. Și nu vi se va extrage niciodată un dinte sănătos în locul celui distrus iremediabil, fiindcă personalul este dedicat esteticii și funcționalității danturii pacientului, asigură confortul celor care vin să se trateze la clinică, le comunică deschis acestora detaliile despre toate tratamentele și intervențiile și aleg ceea ce este mai bun pentru fiecare! Tremurați degeaba în avans, domnule, veți descoperi intervențiile stomatologice fără dureri. Vă prevăd dependența de clinica de stomatologie Cris smile! Pentru prima dată râse știrb, apoi își duse mâna la gură să nu i se vadă imperfecțiunile orale. ...Peste un an venea cu mașina la serviciu, zâmbea din tot sufletul și cu toată gura de fericire căci părinții locuiau în vila pe care o cumpărase în rate. Mergea la clinică o dată pe săptămână la un control preventiv și se gândea unde și cum ar fi rămas, dacă nu ar fi descoperit acești oamenii minunați care l-au dezvățat de obiceiul de a-i fi rușine să râdă!!!