Omul poate fi fericit sau nefericit oriunde

Stau așa la răscruce de ani cu mine în fața oglinzii bilanțului: am scris pentru bani și am scris liber pentru a semăna idei pe câmpul umanității. Au venit premii mărunte, dar peștele de aur la care am visat nu s-a lăsat încă prins în undiță. Acționez pe două fronturi diferite: într-unul trebuie să respect ordine stricte, în celălalt eu comand, eu execut, iar anul mă prinde cu o nemulțumire nejustificată în suflet legată de arta pe care o slujesc.
Scriu de la Viena, am primit un cadou minunat de Crăciun, o excursie cu avionul împreună cu cei mai dragi și apropiați oameni. Am privilegiul de a trece pragul celor care au condus Imperiul Austro-Ungar, am pătruns în palatul și în grădina imperială a acestor oameni, dar, deși tavanele erau pictate de cei mai renumiți pictori și decorate cu cele mai scumpe materiale, paturile țesute cu fir de aur și de argint, mi-am dat seama că erau cumplit de nefericiți. Au curs multe lacrimi amare în locurile în care s-a compus cea mai tulburătoare muzică de pe glob...Poate că nici balurile nu puteau masca durerea sufletească a familiei imperiale și singurătatea strigătoare la cer a fiecărui membru al său...
Poți să fii nefericit la Viena, la Roma și în Veneția, iar prin absurd, dacă te-ai strecura fără să meriți acest fapt, vei fi nefericit și în Rai!
Trec prin toate sălile impunătoare ale Palatului Schonnbrunn și mă grăbesc să-i invidiez pe ”nefericiții locatari de odinioară”. Autoghidul îmi povestește în românește despre preafrumoasa Împărăteasă Sisi, cu părul ei până la glezne și modul în care a fost adorată de soț. Mă pripesc să spun: ”Ce noroc pe capul acestei creaturi, Doamne ce noroc!” Abia după ce aflu că a fost căsătorită forțat la 16 ani, iar soacra îi spiona orice mișcare și o certa din orice mă înduioșez.

Ce neșansă să-ți urăști căminul și să rătăcești prin Europa pentru că nu poți fi liniștită acasă! Ce blestem să fii asasinată prin străini. La ce bun băile din aur, dacă tu preferi să-ți faci toaleta într-un hârdău, numai să-ți păstrezi independența? Te poți bucura de patul din aur și argint, când ochii soacrei te privesc dușmănos, când nu ți-ai ales soțul și petreci restul vieții lângă un străin pe care nu-l poți iubi, dar îți îndeplinești cu noblețe îndatoririle de soție, de mamă, de împărăteasă? Și la ce bun masa imperială, tacâmurile din argint și paharele din cristal, când tu ții post zile întregi să nu te îngrași. Ai totul, mai puțin libertatea de a te bucura de ceea ce ai. Stau și mă gândesc ce binecuvântată sunt fiind liberă doar să trec, să admir, să invidiez pe nedrept și să-mi corectez eroarea.
Mă simt mult mai împărăteasă-n spirit decât nefericita Sisi!