marți, 4 iulie 2017

Arta de a iubi se dobândește simultan cu experiența

Să-ți stăpânești iubirea și să o transformi în artă se învață în timp ca orice deprindere. Dacă la început iubești cu naivitate, după criterii bătătoare la ochi: brunet, ochi albaștri, păr negru, corp atletic, mai târziu realizezi că trebuie să iubești un om nu fiindcă are o anumită culoare a ochilor (care pot fi teribil de alunecoși), ci pentru că te respectă, îți acordă sprijin și atenție și are un suflet care îți va asigura securitatea și confortul, cât îi rămâi alături.
Tot în acest stadiu ai impresia că lumea începe și se sfârșește cu persoana pe care o iubești după criteriile tale. Îmi amintesc cum ofta C, când îmi spunea: „Doamna este atât de frumoasă D, mor dacă o văd cu altul!”
Am vorbit cu el pe mess mult timp și am încercat să-i spun că prin viața lui vor trece multe D, dar mintea lui era blocată pe replica: „Nu înțelegeți că nu pot trăi fără ea!”
Știți ce mi s-a părut ciudat? Trecuseră două săptămâni și văzându-l în bancă mi-am aminttit ce vorbisem în conversația aceea lungă de consolare, m-am apropiat de el și l-am întrebat șoptit:
-Ce mai face D?
-Nu mai suntem, doamna, împreună, dar ea a găsit pe altul, eu sunt cu alta!
Stadiul următor este iubirea otrăvită de orgoliu și gelozie. Te apucă așa toanele, ai vrea ca el sau ea să nu mai aibă ochi pentru nimeni, să nu mai trăiască pentru nimeni, dacă se poate nici pentru ei. Ai impresia că tu ești centrul universului celui pe care-l iubești și fără tine lumea lui s-ar prăbuși. Și gândind rațional, de nicio parte nu este iubirea adevărată.
Iubirea simulată de interese este cea care aduce cele mai mari nenorociri pe capul cui o practică. Banii și bunurile materiale se pot pierde, iar timpul îți va arăta cât de josnic/josnică ai fost, când ai păcălit pe cineva cu sentimente simulate din interes.
Dar arta de a iubi? O dobândești la maturitate, dacă ai suflet nobil și știi să înveți din erori. Atunci nu te mai gândești la dimensiuni, corp atletic, o anumită culoare a ochilor și a părului, ci la nevoia pe care o are el sau ea de iubirea ta. I-o oferi necondiționat și îi mulțumești că o acceptă...