Nu în sensul că au murit toți, ci că s-au molipsit de ”sfânta” invidie, că sunt păpuși în mărime naturală, care schimbă fețele în funcție de rol și de context...
Prin vorbe, prin sfori trase sapă gropi celui pe care îl consideră un pericol, apoi îi zâmbesc dulce, ca și cum ”Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase!”
Măcelul acesta pentru nimic, mă obosește și mă macină în interior. Mă simt istovită de oameni fățarnici, care țin la etichetă, care nu-și merită salutul, ci îl impun! De aceea încerc să mă refugiez în cărți, în scris, în artă.
Undeva, există un loc în care cele mai utopice dorințe ale oamenilor pot deveni realitate, prin contribuția celor care s-au vindecat de invidie, ranchiună și egoism molipsindu-se cu generozitate http://www.we-are-here.ro/. Proiecte noi, care să recondiționeze umanitatea, să înlăture chirurgical tumori malefice sunt susținute aici. Cititorul sătul de relele din jur, care dorește să facă binele poate susține acest demers: http://www.we-are-here.ro/p/iubitafizica.
Mi-ar plăcea să particip la însuflețirea cărții lui Iulian Tănase, acum când parcă purtată pe aripile înstrăinării de uman: http://www.youtube.com/watch?v=8hSBtVVWzno.
Am trecut de jumătatea vieții (zic eu, dar poate mă aflu la ultimul sfert) și am făcut de toate: am sădit pomi, am publicat cărți, am cusut goblenuri, am educat elevii care au văzut în mine un model, numai actor nu am fost!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu