Mai târziu, când aruncăm un ochi în trecut, realizăm că am plâns după lucruri pe care orice om normal le aruncă, iar dacă am pierdut oameni care ne trădau, am câștigat prieteni adevărați pe viață!
Legea compensației funcționează și în viețile noastre, după cum este funcțională în natură.
După negru dezolant, urmează alb, după înfrângere victorie, după furtună soare...
Așa suntem noi, oamenii, irosim libertăți când le avem și ne îndrăgostim de lanțuri când le purtăm...
Si așa cum se aude plouând sau ningând, ni se aude si viața curgând din clepsidra trupului.
Uneori ninge foșnind să auzim cum cerul își trimite mesagerii asupra noastră și să nu mai urâm oameni pe care nu-i cunoaștem bine din diferite motive și să nu mai etichetăm sau să ne dăm cu părerea fiindcă nici oamenii aflați în miezul problemei (mai ales ei care sunt subiectivi) nu dețin adevărul absolut.
Oamenii vin și pleacă în viețile noastre și sunt liberi să o facă. Unii ne îmbogățesc, alții ne sărăcesc, dar să nu-i lăsăm să ucidă umanul din noi!
Nu lăsați oamenii care v-au intrat în suflete să-și verse aici containerele cu ură și să se elibereze, în timp ce vă împovărează!
Priviți, ninge foșnind să ne conștientizeze de nevoia de imaculat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu