Câți dintre cei care se fac bine se întorc să...?

Se spune că dintre toți cei zece bolnavi pe care i-a vindecat în același loc Iisus, doar unul s-a întors să-I mulțumească. Nouă și-au reluat cursul vieții considerând că vindecarea li se cuvine și că nu mai au nimic de făcut. Dar cei care sunt sănătoși neștiind niciodată ce este suferința de durată, I-au mulțumit vreodată îndeajuns?
Fac parte din categoria oamenilor fericiți, care în afară de o durere de măsea sau o indigestie (suferințe pentru care m-am făcut vinovată) nu știu ce înseamnă boala, zecile de pastile luate la timp și banii dați pe medicație. Lucrul care mă întristează este acela că nu am mulțumit suficient pentru asta divinității și nu m-am implicat să scriu despre cauzele cu adevărat prioritare.
26 septembrie 2017 este ziua memorabilă în care am cunoscut oamenii de excepție pentru că:
-deși s-au vindecat de tuberculoză, nu-i uită pe cei aflați în suferință, militează pentru drepturile lor
-medici fiind au scris mii de felicitări de Crăciun de mână, prin care-și implorau pacienții să nu renunțe la tratament ca să se vindece și să nu transmită boala. În afară de efortul profesional, ei îl asociază permanent pe cel sufletesc.
- organizatori care au puterea să zâmbească, în ciuda faptului că au dus o luptă decisivă pentru viețile lor și depun toată energia ca și alții să se vindece și să fie tratați decent
-oaspeți care au venit din Norvegia și din toată lumea să fie alături de bolnavii de tuberculoză din România
- oameni care au curajul să spună adevărul
-mămici care după ce copiii lor s-au vindecat de boli grave fac muncă de voluntariat în folosul asociațiilor pacienților și care mi-au recomandat să scriu despre copiii cu HIV, copiii cu malformații cardiace, copiii cu tuberculoză, care sunt abandonați prin spitale. Ele mi-au spus direct că ar fi cazul să îmi folosesc condeiul și în slujba unor probleme geave cu care se confruntă oamenii.
-psihologi care acordă suport moral celor care sunt excluși violent din viața socială și care mediază permanet acest conflict nedrept cu toată puterea ființei lor.
M-am simțit ca între prieteni, deși m-am dus singură acolo. Am discutat și am ascultat, s-au făcut fotografii, s-au dat premii, am mulțumit și ne-am strâns cu încredere mâinile.
A fost o festivitate de premiere a umanității, de aceea sufletul meu și-a găsit împlinierea și data de 26 septembrie, 2017 va fi pentru mine una memorabilă! 
PRIETENIILE PUSE ÎN SLUJBA UNEI CAUZE NOBILE SUNT CELE MAI FRUMOASE!