Rar se întâmplă ca în momentul în care te vede copleșit de sarcinile de serviciu, un coleg să preia ceea ce-ți face viața imposibilă. Dacă se pot trage sfori, fiecare le trage pentru el, dacă deciziile se iau datorită influenței, cine și-ar folosi atuurile să ajute un străin?
Pe de altă parte sunt oameni care vor fi mereu străini de aranjamente, de strategii, de interpretări magistrale de rol și atunci sunt tratați în consecință: ca niște străini de tot ceea ce este omenesc!
O mână spală pe alta și amândouă față și dacă ai priceput strategia, oricât ai fi de neajutorat, nu te plânge, căci vor fi și mai satisfăcuți de durerea ta!
In zadar invocăm empatia, când fiecare își așterne un pat cald pentru confortul personal. Te poți preface că-ți pasă și că vrei să ajuți, dar nu ești lăsat sau nu ai suficiente forțe să o faci.
Tot ceea ce se rostește ca să ți se demonstreze împreuna simțite reprezintă de fapt automatisme ale socializării.
Și noi le-am spus pentru că așa se cuvine. Și noi am întrebat cu ce putem ajuta mizând pe refuzul ajutorului...
Concluzia: înainte de a invoca empatia, de a cere în genunchi o mână de ajutor, să fii sigur că toți cei din jurul tău sunt pe cont propriu sau fac parte dintr-o coaliție a intereselor. Abține-te ca să nu pari atât de neajutorat, încât să te lovească de fiecare dată!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu