Lasă-mă să mărg acasă
Cu sandale la nevastă
Ană, mândra mea frumoasă,
Lasă-mă și nu mă lasă!
Să-i aleg ceva frumos
Fiindcă sunt un păcătos.
Să-i dau cadou să mă ierte
Și să uite să mă certe.
Am cheltuit o simbrie,
Și-am avut noroc cu carul
Și mă împinse amarul
Să te duc la Vama Veche
Că tu, mândro n-ai pereche
Că am cumpărat de toate
La mândre nenumărate
Și norocul mi-a dat mie
Bilet de călătorie
Cu șapte prieteni buni
În Cortul celor șapte simțuri
Distracție pe săturate.
Și mesele de dimineaț-asigurate...
Prietenul bun se distra
Un pahar cu mine bea
Pe la spate mă trăda,
Nevasta îmi anunța...
Dar nevasta-i numai una
Și cochii totdeauna
Chiar de m-a prins cu minciuna!
Dorul face cale-ntoarsă,
Ană, Zorile se varsă,
De la mare mărg acasă
La cochii și la nevastă!
De vreți la mare să plecați!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu