duminică, 21 august 2016

Atunci când intimitatea omului este dusă către derizoriu...


Formatorii de opinie au dat tonul răscolirii în intimitățile oamenilor și inventarierii publice a calităților, defectelor și secretelor acestora. Ei, cei care ar trebui să ne conducă înspre rezolvarea problemelor personale și individuale, spre scoaterea bârnei din propriul ochi, ne îndreaptă atenție spre păcatele altora.
Numai cine are timp de pierdut se complace în ducerea intimității aproapelui către derizoriu. Nici la locul de muncă nu obișnuiesc să-i spionez, să-i îndrum sau să-i controlez pe alții, nici în viața particulară.
Mărturisesc că m-am simțit rătăcită printre oameni care o făceau la un moment dat. Conjunctura a fost nefericită și îmi pare rău de acest lucru.
Semenii mei sunt responsabili de ceea ce fac, suportă consecințele faptelor lor, pe mine nu m-a numit nimeni în rolul de manager al conduitei altora, cu atât mai mult cu cât mă conduc defectuos uneori și pe mine!!!
Observator social nu mă pot abține să nu fiu! Fac asta fiindcă iubesc oamenii și îi transform adesea în personaje. Mă contrariază persoana care insistă pe lângă „partenerul trădat” să-i spună ea ce știe  forțându-i acestuia mâna să-și distrugă familia. Se întâmplă ca soțul să accepte tacit situația, dar mai revoltat este cel din afară de adulter!!!
Când adulterul nu există, au grijă alții să-l inventeze.
Mizeria fizică este incontestabil detestabilă, dar mizerie peste mizerie sufletească ucide. De murdăria exterioară scăpăm cu apă și săpun, de cea interioară este mult mai greu.