sâmbătă, 6 august 2016

Dușul din acoperiș


Toamna cea plângăcioasă, întunecată și plină de grimase înlocuise vara surâzătoare. Frunzele se strecurau prin spărturile din acoperiș și de câte ori urcam să scotocesc în cufărul cu amintiri și ploaia valsa, făcea obligatoriu un duș. Ferestrele erau îmbătrânite având fețele pătate. De la înălțime spectacolul ar fi fost fabulos, dacă imaginea nu ar fi fost în ceață...Încă mai purta toamna accesorii de frunze și fructe colorate, peste puțin timp avea să treacă la tonurile variate de gri, apoi la alb și negru.
Într-o zi, o frunză galbenă de gânduri poposi la mine în palmă după ce se strecură prin spărturile acoperișului:
- Ferestrele acestea parcă ar avea 1000 de ani, îmi spuse. De ce nu cumperi ferestre de mansarda VELUX?
Cu 20% discount și livrare gratutită în toată țara se merită, crede-mă! În plus, am auzit vecinele bârfindu-ți casa: „Ferestrele sunt de pe vremea lui Pasvante Chiorul, dragă? Încă puțin și îi va cădea acoperișul în cap!”
-Știi, anul acesta doream să-mi renovez viața. Nu era prevăzut în plan renovarea acoperișului.
-Frumos, nu am ce zice! Mai știi toamna trecută când au picat două țigle pe mașina vecinului, iar tu ai suportat pagubele? Anul acesta vântul va desprinde mai multe. Ce te faci dacă acestea cad în capul trecătorilor. Poate ar trebui să pui bulina roșie pe casa ta. M-a durut când ai trecut ieri cochetă pe stradă, iar vecinii au început să râdă spunând:„Este aranjată tipa, prea aranjată pentru monumentul istoric în care locuiește!”Rav Construct Companyare are 11 ani de experiență atât în montaj, cât și în mentenanță. Știu că nu ești atât de bogată, dar țigla metalică Viking este o soluție economică, crede-mă!
Stau de vorbă cu frunza în pod și parcă aș asista la o proiecție cinematografică în 4 D. Simt efectele vântului, primii stopi reci de ploaie au început să cadă. Trebuie să mă mișc repede, dacă nu vreau pete pe tavan și pereți. Încă puțin și începe calvarul: pune gălețile la ploie, urcă să vezi dacă s-au umplut, golește gălețile, așază-le iar... Doamne, ce ritual! Când nu sunt acasă și plouă găsesc tavanul îngălbenit și o baltă de apă pe covor. Cum să-mi restaurez viața în condițiile astea???
Frunza are dreptate! Voi transforma podul în mansardă, restaurându-l și demontând pentru totdeauna bârfele vecinilor. Auzi, locuiesc fără să știu într-un monument istoric???
Mă voi muta sub scena pe care dansează ploaia să-i aud pașii tropotind, dar fără să mai pun vreodată găleți să nu mă plouă în cap!!!
Și ca să le dovedesc vecinilor că am simțul umorului, voi lipi pe casa mea un anunț: „Aici a fost cândva o locuință istorică...”