Îmi cumpăr haine pentru când eram copil...

Prințesa mea cea mofturoasă analizează toate rochiile de pe Ninina.ro cu aer de cunoscătoare.
-Mama, să fie și materialul de calitate: in, bumbac, mătase naturală sau pânză topită și croiala elegantă. Sigur la fel de importantă este și culoarea. Vreau o rochie cu personalitate, înțelegi, personalitatea ei să o dubleze pe a mea!
Cu ochii minții revăd o fetiță cu codițe plângând în fața unei rochițe albe cu lămâi galbene, Îmi place rochia, vreau să o văd pe trupul meu, întind mâinile implorând, iar mamei i se topește sufletul de milă, dar bugetul este limitat.
-Te rog să înțelegi că te iubesc mai mult decât orice pe lume, dar nu avem bani! Trebuie să cumpărăm și mâncare și să ne ajungă banii  până la următorul salariu al tatălui. Dacă aș putea, ți-aș cumpăra cele mai frumoase și cele mai scumpe rochii din lume!
Îmi șterg ochii umezi și mă simt vinovată că am supărat-o pe mama, poftind la rochia pe care nu mi-o poate cumpăra.
-Îți promit că nu-ți voi mai cere niciodată nimic, mama!
Vânzătoarea, mișcată de scenă, ascunde rochia care mi-a plăcut. Revine cu alta de la reduceri și îi face mamei cu ochiul.
-Ia uite, domnișoară, o rochie mult mai frumoasă ca prima, care am uitat să vă spun că este vândută!
Mama mă duce în cabina de probă și mă aleg cu o rochie de consolare, dar încă mă simt vinovată că am atentat la bugetul familiei.
-Iar visezi, mamă! Îmi place rochița acesta albă ca un zarzăr înflorit. Este din colecția 2014, dar îmi face cu ochiul!

Nu are gusturi rele, prințesa mea. Copiii de astăzi sunt foarte bine orientați. A luat rochia și a fugit la cabina de probă. Știe că nimic nu mi se parea prea scump când vine vorba de ea. Iese triumfătoare, face o piruetă, frumusețea ei mă lasă mută de uimire. Între timp rătăcesc printre haine căutând o rochie care să semene cu aceea care mi s-a refuzat mie atunci. Gustul acru al faptului că eram prea săraci pentru o rochie albă, cu lămâi galbene nu-mi dă pace.
-Uite-o! O căutam de-o viață, îi spun înfigând mâna în rochia galbenă!

Nu ți se pare cea mai frumoasă rochie? Parcă este ruptă din soare, copila mea!
-Bine, mama, o accept și pe cea aleasă de tine, îmi spune împăciuitoare! Știi, gusturile generațiilor diferite nu se potrivesc, dar să-ți fac plăcerea...
Iute probează rochia ca o cunoscătoare și se aruncă în brațele mele. Timpul se-ntoarce dureros. Fetița cu codițe scutură din cap fericită că i s-a cumpărat rochița după care a suspinat atât, mama este fericită că are bani să-i cumpere tot ce vrea ea...
Sunt copil și mă bucur de bucuria copilului meu. Mă gândesc cu recunoștință la mama care nu a permis ca eu să aștept salariul altuia să-mi pot face o bucurie sau să fac o bucurie altora...Decid să-i cumpăr o ie, în amintirea durerii pe care a simțit-o când nu a putut să-mi cumpere ceea ce-mi plăcea.
O primește cu recunoștință și spune:
-Atât de mulți bani ai dat pentru mine, draga mea? Doamne, ce frumoasă este! Păcat că sunt bătrână, iar tu îmi iei haine așa de frumoase.
Apoi își admiră nepoata spunând:
-Rochia acesta galbenă îmi amintește de ceva. Îți vine așa de bine, dar eu parcă te văd plângând și întinzând mânuțele după altă rochiță. Nu contează. Vânzătoarea îți aduce o rochie de la reduceri, iar tu, copil bun, te liniștești și pleci din magazin îmbrăcată cu ea...
-Ce visezi acolo, bunico? Mama mi-a luat două rochițe. Pe aceasta mi-a ales-o chiar ea. Mai avea puțin și îmi cumpăra toată colecția 2014 Spring!!!