Atunci când te pierzi pe tine...

Se-ntâmplă adesea în viață să înregistrăm pierderi importante: avionul care ne duce la întâlnirea cu un alt destin, un examen important, o funcție, un concurs( chiar de împrejurări), dar cele mai dramatice pierderi sunt: să-i pierdem pe cei dragi, să rămânem fără locuință la bătrânețe, să pierdem sănătatea și mai ales să ne pierdem pe tine înșine!
Există momente când cauți ceea ce știai că ai din belșug: empatie, generozitate, milă și constați cu durere că ai pierdut omul bun din tine. Ți-a rămas un ins atroce care se pierde în mulțime, deși erai sultan al bunătății.
Atunci nu ai pic de înțelegere nici față de tine. Din cel mai bun prieten devii dușman, te porți asemenea unei boli autoimune; distrugi totul: legăturile cu cei din jur, valorile, bruma de înțelegere, stima de sine!!!
Poate că ți-ai jucat viața la ruleta compromisului și ai pierdut. Te-ai pierdut pe tine în hățișurile lumii, în pânzele de păianjen ale intereselor meschine, ai vrut să-ți fie mai ușor, dar greul acum începe...
Dacă te-ai rătăcit pe un drum nedrept și întunecat, regăsește-te și încercă din răsputeri să mergi pe calea care ți se potrivește.
Doar dacă ai pierdut omul furios, frustrat și egost din tine, ai recâștigat un om nou, în rest caută-te până nu este prea târziu!
Nu-ți juca niciodată principiile, valorile, viața la ruleta compromisului și a succesului trecător și rușinos!