Comedia morții cu Agenția Funerară Paul

-Să ai grijă nici să nu mă strângă, nici să intre încă doi pe lângă mine, că doar nu îți mor toți bărbații în același timp, i se împletecea bărbatului meu limba aseară, în timp ce plângea în hohote!
-Ce să nu te strângă, omul lui Dumnezeu, pantofii, lenjeria intimă, pijamalele?
-Sicriul, femeie, sicriul. Nu vezi că mă prăpădesc lângă tine? Să nu-mi iei cel mai ieftin coșciug să spună lumea că am fost un sărăntoc că te bate Dumnezeu! Te las cu mașină, cu apartament, cu banii în cont. Te-am făcut cocoană, dar mi-ai mâncat zilele și mă bagi în pământ. Hai, caută pe internet și arată-mi ce sicriu îmi cumperi!
-Lasă, măi, că nu ești de moarte! Mori și mai vedem noi!
-Uite lângă cine mi-am mâncat tinerețea! Arată-mi în ce sicriu mă pui, femeie! Mă duci într-un cearșaf la groapă să faci economie, îmi iei un sicriu de unică folosință sau mă arzi?
De ce să o iau pe cocoașă, când găsesc servicii funerare Non-Stop București. Vrea circ la cină, circ îi dau cu pâine și zeamă de varză. Mă așez la birou și îi fac un semn.
-Uite, vino și alegeți!
-A, vrei să mor să te măriți și să-l aduci pe altul în casa și-n lucrurile mele?
-Jur că mă duc la mănăstire, bărbate!
Încep să bocesc:
-Omule, omule, crezi că mie îmi va fi ușor? Loc de veci în București nu avem, pomeni să-ți fac, popi să-ți plătesc că te îngropi cu popă, nu-i așa! Iar tu să stai bine mersi cu mâinile pe piept așteptând să intri direct în Rai. Treabă-i asta? Poate se-ndură Dumnezeu să mă ia și pe mine cu tine (sanchi!)...Știi că nu ți-aș supraviețui!
Mă opresc teatral din plâns și îi arăt încântată cu degetul:
-Uite, ce am ales pentru tine!

-Femeie, suni acum și mi-l comanzi! Dacă mi-l ocupă altul? Vreau să călătoresc în puf în lumea de dincolo. Uite, telefoanele funerare aici 0722 882 411 / 0761 588 895.
Pun mâna pe telefon și mă execut:
-Alo? Bună seara. Vă rog să mă informați dacă pot comanda în orice moment modelul acesta de sicriu!
-Bună seara, îndurerată doamnă.
Eu îndepărtând receptorul:
-Vezi că și ei își dau seama cât sunt eu de îndurerată?
-Mai întâi trebuie să ne comunicați unde se află mortul să vă putem fi alături în această tristă împrejurare.
Îndepărtez receptorul și îi zic de la obraz:
-Vezi, omule? Și ei știu că atunci când tu te îmbeți ca știi tu cine...pentru mine este o tristă împrejurare.
Apoi continui discuția la telefon:
-Mortul este lângă mine.
-Atunci vă asigurăm toaleta, îmbălsămarea, așezarea în sicriu și transportul la capelă.
-Transportul la capelă și îmbălsămarea?! S-a îmbălsămat singur înainte.

 -Bine ar fi să mă duci tot orașul cu o limuzină. Au la pompe funebre?
-Să înțeleg că vă sfătuiți cu cineva, doamnă.
-Vorbesc cu mortul, domnule!
De la capătul opus, omul care a preluat telefonul meu spune cu înțelegere:
-Vă înțeleg că durerea v-a tulburat mințile. Vă sunăm noi mai târziu.
Izbucnesc teatral către perechea mea afumată de tărie:
-Măi, dar ție nu-ți este rușine? Vrei să mă lași în sapă de lemn? Tu și la nuntă m-ai dus cu Trabantul de mi-a mirosit rochia a fum în restaurant și eu să te duc cu limuzina, când fugi de muncă! Te duci acolo să lenevești, în loc să pleci la muncă în străinătate și să-mi trimiți bani, bărbate, bani!
Mă prinde cu mâna de umeri și se chiorăște pe site:
-Știam eu că nu te înduri de mine și că mă iubești. De ce să mor acum? Ce sunt prost? Mai ai timp să te măriți, în plus nu este deloc avantajos acum, ci după pensie. Vezi? Uite ce scrie că pensionarii pot plăti și în rate. Facem așa: mor eu primul și alegi vânzări în rate sau gratuit cu talon de pensie, iar la scurt timp vii și tu după mine și nu mai are cine achita!!! Și uite așa ajungem în Rai în rate, nevastă!
După un sfert de oră sforăie de se zdruncină pereții, iar peste cinci minute se zbate și urlă ca din gură de șarpe: „Nu puneți capacul, mă, că m-am prefăcut să văd dacă mă plânge! Sunteți nebuni?”