Deși este februarie, românii adevărați au adus primăvara în sufletul meu. Mă plec în fața părinților care-și cresc copiii în spiritul curajului și al sacrificiului! Dacă noi am stat cu fruntea în țărână decenii la rând fiindu-ne frică și de umbra noastră, generația care vine este învățată să lupte pentru drepturile omului, să nu se lase înlănțuită, oricâte amenințări ar primi. Aura demnității strălucește deasupra copilului care în loc să se joace pe tabletă, să stea la căldură și să mănânce dulciuri, militează alături de părintele său pentru ca neamul acesta să nu se facă de ocară. Aș vrea să le sărut mânuțele tuturor și să-i felicit. Sufletul meu îngenunchează în fața sacrificiului părinților și copiilor care strigă după dreptate nopți la rând.
Mă fascinează trupurile fragede care înfruntă gerul, zgomotele, oboseala și părinții care-și expun pruncii pericolelor, dar îi învață să nu mai accepte niciodată lanțul pe grumaz și viața în genunchi! În ochii lor se citește libertatea viitoare a oamenilor din țara aceasta!
Le mulțumesc părinților care ne pregătesc de-acum soldații libertății și toiagul bătrâneților noastre!
Dumnezeu ne-a binecuvântat neamul și cu prieteni adevărați. Îmi vine să plând când mă gândesc că bulgarii care organizează manifestații pentru a ne susține spiritual sunt români mai adevărați decât cei care țin strâns halca puterii și pentru care micuții care tremură nopțile în stradă nu contează, deși ei reprezintă viitorul țării!
În clipele acestea de solidaritate umană, de neabdicare în fața demnității le mulțumesc tuturor părinților care au modelat sublim sufletulele copiilor lor!
Ce suflet să ai, să transformi pe cineva în ultraș al neamului său, în huligan al libertății și dreptății?
Principiul: „Dar, milostive doamne, nu-i asculta pre niște proști, pre niște mojici.
Pune să deie cu tunurile într-înșii… Să moară toți! Eu sînt boier mare;
ei sînt niște proști!” este arhaic și a fost abrogat de sângele celor care au murit la Revoluția din Decembrie 1998.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu