duminică, 30 aprilie 2017

Cum i-a alunecat masca de pe chip unui pretins domn la Cărturești

El se plimbă impozant printre rafturile pline de cărți, discuri, ceaiuri și albume scumpe de artă. Le răsfăiește cu aer de cunoscător, răspândește în jur un parfum fin și acesta este un lucru foarte foarte bun. Costumul fin și elegant, cămașa albă ca scoasă din cutie, reprezintă puncte tari, dar să vedem dacă și caracterul este la fel de impecabil...
Este încrezător în imaginea lui de acum și căută în ochii trecătorilor admirație. Apoi, brusc scoate telefonul lui cel deștept (mai deștept ca el cred) și scump.
-Dragă, vrei ceva din Cărturești? Spune că știi că nu mă zgârcesc. Bineînțeles că voi lua ceai și ciocolată făcută manual și ultimele cărți apărute, indiferent de preț! Dar nu pentru asta te-am sunat. Vreau să știi și tu cât a putut să mă enerveze mama, dragă! De trei zile mă tot sună să-mi spună că mi-a trimis 20 de ouă de la țară, să mă duc să le iau. Pentru 20 de ouă mă bate la cap. O fi așteptat să-i mulțumesc, dar nu mai am liniște din cauza afurisitelor de ouă! Ea mă sună pe o parte, celălalt care mi le-a adus pe alta, îmi vine să-i zic de la obraz: Sparge-le, frate, și lăsați-mă!
Acuzațiile curg gârlă, iar volumul este dat la maximum să audă tot Cărtureștiul ce eroare fatală a făcut mama lui de la țară (mă și mir că-și recunoaște rădăcinile!) că i-a trimis ouă. Poate din vânzarea lor a ajuns domn.
Cred că mama i-a dat tot ce avea, iar acum, tot ce are mai scump sunt aceste alimente pe care le consideră
salbe de aur, de aceea a ales să i le trimită.
Vorbește, se agită, țipă să fie auzit, își îngroașă teancul de cărți la modă, alege ceai alb, fin și scump pentru cunoscători, dar degeaba. Eu am văzut masca alunecându-i de pe chip, iar în hainele scumpe și elegante chipul hidos. Mi se părut că bătrâna lui mamă a crescut șarpele imposturii la sân pe care îl divinizează și acum fiindcă dragostea maternă o orbește...