Cunoscător al naturii umane, Coșbuc afirma în Moartea lui Fulger un adevăr indubitabil al vieții:„Nu-i nimeni drac și nimeni sfânt”. Suntem oameni și ne pliem pe ofertele vieții: răspundem amabilității cu bunătate și ne taxăm dușmanii de câte ori avem prilejul, adică suntem și draci și sfinți în funcție de circumstanțe.
Să nu uităm că Lucifer a fost sfânt și nimic nu l-a împiedicat să devină demon, de aceea să nu ne mire când îl vedem ieșindu-și din fire pe omul cumpătat.
Are și el dreptul să se supere când s-a umplut paharul, să exteriorizeze energiile negative ca acestea să nu-l macine.
Evaluarea corectă a unui om nu se face în momentul în care este provocat sau scos din sărite. Și trandafirii au țepi, iar aceștia sunt arme de apărare. În plus, acceptăm să ni se înfigă acele de lemn în carne, numai să avem etalonul frumuseții în vazele, în casele sau în grădinile noastre.
Mai întîi trebuie să acceptăm „spinii unei persoane” și apoi să avem pretenția de a-i culege trandafirii din suflet, dacă ni s-a dat permisiunea să ne bucurăm de darurile sale spirituale.
Așa cum nu s-a descoperit trandafirul fără spini, nu există nici persoana care să fie bună mereu!!!
Chiar și perfecțiunea este perfectibilă!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu