Pierdut ziua de ieri. O declar nulă în Evenimentul zilei...

-Ai grijă să nu mai pierzi și ziua de azi ca pe cea de ieri sau să-ți pierzi iarăși capul pe undeva, îmi strigă mama, în timp ce-mi întinse cardul de sănătate, rețeta compensată și cartea de identitate să mă duc la farmacie să-i iau medicamentele!
Eram fericită că mă trimite la farmacie! Aveam ascuns în portofel un card de reducere, deci din rețeta bunicii și a mamei obțineam o jumătate de rochie pentru banchet. Luna viitoare voi avea cealaltă jumătate, apoi voi lua un pantof, pe urmă pe celălalt!  Așadar jefuiesc doi bolnavi.
-Să nu-ți fure cineva banii că ne lași să murim, spune energică mama! Fără medicamente avem amândouă tensiune!
„Toți oamenii vii au tensiune, mamă, spun în gând”...
-Te rog să nu zâmbești impertinent! Ce ai vrut să spui că toți avem tensiune? Nu uita, de restul banilor să cumperi  ziarul nostru favorit poate am de dat un anunț pierdere în Evenimentul Zilei dacă te uită Dumnezeu iar prin oraș!
„Pierdut cățeluș, ofer recompensă”, am mai citit prin ziar, dar „pierdut adolescentă împrăștiată prin oraș” nu! Sper să nu fie mama cea care face primul anunț de acest tip și să aibă proasta inspirație să mai pună și o poză de-a mea, iar „prietenele mele” să posteze pe Facebook anunțul!
Cu capul calendar, cardurile, rețetele compensate și banii în portofel plec, repetând întrebarea:„Să cumpăr ziarul? Să nu-l cumpăr? O înghițitură de suc la Balcic acum, una luna viitoare...până ajung la o sticlă. Pot spune că n-au mai avut la chioș ziarul, iar altul care nu este la fel de bun, refuz să cumpăr!!!
Ajung la farmacie. Coadă mare. Eu stresată: trebuie să am grijă de două carduri de sănătate, de două rețete compensate, de bani și de cardul de reduceri, plus calculele de rigoare...Voi încasa cu nerușinare reducerile. În fața mea sunt zece oameni. Vine o brunetă cu doi copii pe care-i ciupește, plozii plâng, lumea se dă la o parte. Mai vine un tip înalt, serios, cu barbă. Este grav. Se-ntoarce spre noi și spune:
-Soția este la pat.
Dă să lăcrimeze.
-Mama copiilor mei, domnilor!
Îi facem loc. Ajunge în față și cere cu nerușinare zece prezervative. Bătrânii îi spun printre dinți:„Rușine, domnule, rușine!”
În sfârși iau medicamentele în pungi separate, pun reducerile la ciorapi și plec. Mă opresc la chioșcul de ziare. Deschid portofelul. Cardurile de sănătate nicăieri...Le voi lăsa fără tensiune sau cu tensiune maximă luna viitoare! Ce fac? Dacă află adevărul, mă omoară...Le-o fi furat careva gândindu-se că sunt carduri de cumpărături. Mă întorc la farmacie, nu sunt. Îmi vine o idee genială.
Cumpăr ziarul și recurg la publicare anunț pe Evenimentul Zilei.
Adaug suma pe care o voi plăti ca recompensă fiindcă este o urgență, posesorii necesită INTERNARE.
S-a dus pe apa sâmbetei jumătatea mea de rochie. O să-mi iau una cu spatele gol. Și dau anunțul și cumpăr ziarul. Mint că le-a oprit farmacista până luna viitoare și aștept.
A treia zi mă sună mama:
-Și cum este domnișoară, a oprit farmacista cardurile noastre de sănătate? Eram în urma ta când ți-au căzut din portofel că erai prea ocupată să numeri restul...Minciuna are picioare scurte. Te-am sunat să-ți spun că s-a rezolvat problema, dar să fii mai atentă! Păstrează recompensa că te-a costat anunțul...