Manifest pentru cultură autentică

Oamenilor grav bolnavi, frunzele verzi le sunt viitor giulgiu, iar florile din grădini coroane! Moartea se dispersează în viață atât de fenomenal, încât unghiile-i negre, ascuție, sunt gata să sfâșie viul.

Riscurile vibratile plutesc în aer în orice anotimp. Omul, puf de păpădie vorbitor, se află în pericolul de a fi luat de vânt, ridicat pe aripi de nor și dus departeee, atât de departee...

Și în timp ce cu fiecare clipă poate fi luat la cer, el bravează. Se bate cu pumnul în piept, strigă răzbunător către cer, strânge tot ceea ce găsește pe masa universului, de parcă ar trăi o mie de ani. La cât strânge el,ai spune că percepe o mie de ani ca fiind câteva secunde!

Uneori, când se trezește din anestezia resemnării își ia capul în mâini și plânge, încât îngerii în cer hohotesc de mila bietului pământean.

Pornesc furtunile să spele păcatele noastre negre sau roșii, pete mici care se iau sau fâșii uleioase care rămân imprimate pentru totdeauna pe pânza caracterului...

Ce ne rămâne? Să credem că sufletul este veșnic, să-l transformăm în petec de rai  prin bruma miraculoasă de cultură care încape în el!

Ce ne-am face să nu avem cărțile, să nu ne bucure picturile, să nu ne tulbure filmele, să ne fie interzis accesul la izvoarele nesecate ale cunoșterii?

Doamne, ce ne-am face când simțim că toți ne abandonează și ne aflăm singuri și vii în fața unei gropi adânci! Prin ea vom trece în lumea fără de dor...

Cultura sufletului este imperiul nemuririi fiindcă ne unește mințile și mâinile, chiar dacă ne aflăm la capăt de lume. Ea ne unește în fața marilor drame universale, ne hrănește necontenit speranța ne șlefuiește diamantul bunătății primit la naștere.

Cultura sufletului ne deschide ochii și îi îndreaptă către tot ce este mai frumos pentru a ne face marea trecere mai suportabilă...

Cine a permis ca sufletul să-i fie invadat de spinii neștiinței, de buruienile indolenței, de hățișurile viclenie și de rugii egoismului sau lăcomiei, este mort demult fără să-și dea seama de acest lucru!

Cultura ne ține în viață, ne eternizează și ne plasează sufletul în rândul celor mai remarcabile minuni și frumuseți ale lumii.