Îți rămân jucăriile mici, copile!

Începi să crești când jucăriile îți rămân mici, te plictisești de ele, le abandonezi într-un colț, iar miniaturile le înlocuiești treptat cu obiecte în mărime naturală...
Omuleții de lego te așteaptă, dar tu nu mai ai timp de ei din cauza temelor, a noilor prieteni, a oamenilor mari pe care-i întâlnești.
Cândva te preocupau mașinuțele de jucărie pe baterii sau cu telecomandă, acum te uiți după autoturisme adevărate, știi mărcile pe de rost, ești informat în legătură cu ce mașină îți dorești când vei avea pemis și ai ales deja și culoarea...
Jucăriile și bucuriile își rămân din ce în ce mai mici, copile! Poveștile sunt înlocuite treptat de îngrijorări, jocul de activități școlare. Cursul vieții nu poate fi oprit, dar să-ți rămână măcar inocența sufletească și puritatea!
În curând nu vei mai putea să crezi nici în basme, când vei descoperi că-n viața reală binele nu învinge întototdeauna răul! Te-ai jucat făcând de cele mai multe ori regulile, încălcându-le ca un prinț al universului în care evoluai, în curând vei juca după normele impuse de alții.
Ce pot să-ți spun? Mă doare inima pentru tot ce vei pierde și mă bucur anticipat de tot ce vei realiza. Bucură-te de copilăria care ți-a rămas, până nu-ți rămân jucăriile mici de tot, copile!