Nu pot să spun că dacă făceam puține antrenamente aș fi putut participa la Olimpiadă, la proba de atletism, dar cu siguranță am înțeles de multe ori că „fuga este rușinoasă, dar sănătoasă”.
Îmi amintesc dulăii ciobănești care veneau spre mine alergând și lătrând la drumul mare, când mă întorceam de la școală. Turma de oi păștea pe dealul din dreapta. Am crezut că dacă strig la cioban, acesta îmi salva viața, de unde, mi-a răspuns calm:„Stai liniștită! Nu te mușcă, se bucură la tine!”
Cu mintea de copil am evaluat corect situația:„Nu-l doare pe el dacă mă mușcă pe mine”, așa că dozându-mi puterile m-am agățat de craca groasă a mărului de la marginea drumului. Șeful grupului, mare cât un vițel și negru, a făcut un salt, a înfipt colții în turul pantalonilor mei și a tras. Cam rușinos locul unde am rămas fără țesătură, dar mulțumitor faptul că în același timp cu materialul nu a rupt o bucată și din carnea mea...
Între timp au sosit și ciobanii la fața locului. Au râs pe înfundate în timp ce au îndepărtat câinii, iar responsabilitatea a fost pasată „ciobănește” tot pe umerii mei:
-Ți-am zis că se bucură la tine și că nu-ți fac nimic. I-ai supărat când ai strigat la noi.
Îmi amintesc și de berbecuțul drăgălaș pe care bunicul îl învățase să împungă pentru divertisment, apoi când devenise ditamai animalul, mă prindea la poartă sau în colțul gardului și îmi lăsa numai vânătăi pe tot corpul. Tot cu fuga scăpam și de el.
Apoi un „om de bine” ne-a învățat când eram copii să facem o cruce cu degetele și să o arătam unui bătrân care dormea în curtea CAP-ului, fără să-i spunem nimic, dar după aceea să fugim negreșit. Am încercat experimentul și l-am și înțeles. Crucea îl exaspera fiindcă știa că în curând va muri, de aceea când cineva îi arăta acest semn, lua toporul și-l alerga. Evident că ar fi putut să prindă și să măcelărească vreun copil, fiindcă Surdacu era fără discernământ.
Din păcate, nici cu toporul nu a scăpat de cruce... Acum se odihnește sub iarbă, iar noi ne amintim cum rotea toporul alergându-ne...
Când nu poți fugi, se poate rezolva o situație tensionată și cu un calm englezesc, ieșit din comun. Doi bețivi s-au bătut ieri la magazin. Unul a dat vârtos două palme celuilalt, în timp ce victima făcea doar dintr-un deget și spunea pe ton imperativ:„Fetiță, nu te juca! Fetiță nu te juca!”
Atunci celui care a dat i-a părut rău și i-a cumpărat două beri în compensația celor două palme.”
Lumea evocată de mine, cu turme de oi și câini ciobănești este pe cale de dispariție. Lâna se arde sau se aruncă, animale sunt din ce în ce mai puține prin sate, dar nevoia de mișcare este la fel de actuală, de aceea haideți să participăm la cea mai mare oră de sport din țară!
Caravana pleacă din București, pe 4 iunie, poposește la Brașov pe 9 iulie, iar la Mamaia pe 6 august.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu